Data de 16 iulie are o mare importanță pentru cultura românească, însă acest moment este aproape necunoscut celor care nu lucrează în domeniu.
De la istoricul sibian Răzvan Pop aflăm că, în 16 iulie 1544, Filip Moldoveanul primea din partea Sfatului sibian o recompensă pentru imprimarea unui ”Catehism românesc”. Astfel, a fost atestată prima tipăritură românească. Din păcate, nu s-a păstrat niciun exemplar din această lucrare.
Cea dintâi tipăritură în limba română era de inspirație protestantă și cuprindea principalele rugăciuni și învățături care apar și în catehismele de mai târziu: cele 10 porunci, Simbolul credinței (Crezul) și ”Tatăl nostru”.
„Considerat primul tipograf şi gravor de origine română, având o cultură deosebită, cunoscând şi vorbind cinci limbi, Filip Moldoveanul a făcut parte la vremea respectivă din cei zece mari tipografi sibieni, iar importanţa tipăriturilor lui constă în faptul că ele erau cumpărate nu numai de clericii români, ci şi de instituţiile săseşti din Transilvania”, susține Răzvan Pop.
În 1546, același Filip Moldoveanul a tipărit un Tetraevangheliar slavon, care era o reeditare a celui tipărit în 1512 de Macarie; pe una dintre paginile volumului apare stema Moldovei. Conține xilogravuri realizate de el. Între 1551 și 1553, a tipărit Tetraevangheliarul slavo-român, prima carte bilingvă tipărită și în română, totodată cea mai veche tipăritură în limba română păstrată până astăzi.