Sarmale umplute cu arparcaș, zamă de bou, murături aromate cu gutuie sau felii de bostan fierte. În zilele de post, socăcițele din Sebeșu de Jos știu să pregătească hrană gustoasă din cele mai modeste ingrediente.
În postul Crăciunului, pe masa creștinului trebuie să se afle mâncăruri simple, pentru ca astfel să ne primenim trupul și sufletul înaintea marii sărbători a Nașterii Domnului. Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, locul unde tradițiile își păstrează savoarea, a găzduit, zilele trecute, un atelier gastronomic dedicat bucatelor de post.
“Sărmăluțe de post… sunt bune rău!”, a exclamat unul dintre turiștii care a vizitat gospodăria de boștinar din Sebeșu de Jos și a avut surpriza să afle că mâncarea de post poate fi delicioasă.
“Pe lângă participarea la slujbele bisericești, oamenii aveau grijă ca și acasă atmosfera să fie marcată de această așteptare a veștii bune a Crăciunului. De exemplu, acum încetau jocurile la care se strângea tineretul și începeau șezătorile. Femeile își coborau războiul din pod și începeau să țeasă pânza din care-și făceau costumul pentru Paști. Noi arătăm aici ingredientele principale din care se făcea mâncarea de post. Pe cât de simple, pe atât de ingenioase erau mâncărurile, pentru că erau tot gustoase, din mai puține ingrediente și cu atât mai hrănitoare”, a explicat muzeograful Mihaela Gherghel pentru “Strada Cetății”.
Pe masa întinsă în curtea gospodăriei, am găsit ulei din semințe de bostan, care se turna pe ceapă crudă tăiată sau pe varză murată și era mâncat alături de pâine, dar și felii de dovleac copt, fasole uscată, poame înșirate pe ață și uscate pe porțile șurii, oțet din poame, ori scoverzi din aluat de pâine.
Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA: “Din poamele uscate se făcea «zama de bou», o fiertură, un fel de compot, cu prune, mere și, poate, dacă aveau, și pere uscate și puțin zahăr.”
De asemenea, turiștii au avut ocazia să afle cum se făceau odinioară murăturile la Sebeșu de Jos, de ce este nelipsită ceapa din mâncăruri sau care este rostul mălaiului în sarmale.
“Evenimentul de azi este parte a programului cultural de valorificare a patrimoniului imaterial al comunității în cadrul proiectului larg «Utilizarea tehnologiei pentru accesibilizarea patrimoniului muzeal» și în special în ceea ce privește patrimoniul gospodăriei din Sebeșu de Jos, cunoscută ca gospodărie reprezentativă pentru comunitatea de boștinari din această parte a Țării Oltului. Programul cultural s-a derulat pe parcursul mai multor luni și a reușit să pună în prim plan valorile care definesc comunitatea și chiar să dezvolte spiritul antreprenorial. Am avut și avem aici și producători din Sebeșu de Jos care s-au regăsit foarte bine, foarte coerent în oferta culturală a Muzeului ASTRA”, a precizat Lucian Robu, directorul Muzeului în aer liber, pentru “Strada Cetății”.
Doamna Lucreția Totan, în vârstă de 70 de ani, este una dintre cele mai pricepute bucătărese din Sebeșu de Jos. Dacă doriți să încercați sărmăluțele de post în propria bucătărie, vă dezvăluim rețeta doamnei Lucreția și vă dorim poftă bună!
Sarmale de post ca la Sebeșu de Jos
Ingrediente (pentru 100 de sarmale):
- varză acră (100 foi de sarmale și pentru tocat mărunt)
- 1,5 kg orez
- 1 kg arpacaș
- 0,2 kg mălai
- 1,5 kg ceapă
- 1 kg morcov
- 3 teci de ardei
- boia pentru culoare
- mărar, dafin, cimbru, piper boabe și piper măcinat
- 0,2 l ulei
Mod de preparare
- Ceapa și ardeiul se taie mărunt, morcovii se dau pe răzătoare, apoi se călesc în ulei.
- Orezul și arpacașul se spală cu apă și se adaugă peste legumele călite, se pune sare și piper măcinat. După 2-3 minute de călire, se adaugă și mălaiul care încheagă compoziția. Se lasă la răcit.
- În acest timp, se pregătesc frunzele de varză și varza tăiată mărunt și se rulează sarmalele.
- În oala în care se vor fierbe sarmalele, se pun pe fundul oalei bețele de la mărar, boabe de piper, apoi un strat de varză tăiată mărunt; se pun apoi sarmalele roată, începând de către marginea oalei.
- Deasupra sarmalelor se mai pune un strat de varză, boia, foi de dafin, cimbru și frunze verzi de mărar.
- Se adaugă apă până aproape să le acopere, se mai presară ulei peste ele și se fierb la foc mic până când orezul și arpacașul din compoziție sunt fierte.
- Sarmalele se mănâncă cu pâine.
- În cazul în care, atunci când se prepară aceste sarmale, via este în toi, pe fundul oalei se așează frunze de viță de vie care vor da un gust foarte bun sarmalelor.