Horst Ernst Klusch (născ. 12 mai 1927, Bod, jud. Brașov – dec. 16 decembrie 2014, Sibiu) ar fi împlinit astăzi 98 de ani.
Colecţionarul este o specie rară şi nu cred că greşesc dacă afirm că un om care doreşte să colecţioneze trebuie să aibă talent înnăscut pentru acest scop, curajul de a căuta neîntrerupt, de a cerceta, de a se documenta, de a face analogii între bunurile văzute, de a chibzui însă rapid, deoarece fiecare obiect, ca şi omul, are un destin al său.
Primul impuls, „contaminarea”, cum îi plăcea lui Horst Klusch să spună, s-a produs admirând colecţiile unui renumit etnograf sas, preotul Ludwig Klaster din Gârbova. Preferinţa pentru ceramică i-a fost stimulată în mare măsură de dr. Klaus Gundhardt, un apreciat colecţionar din Sibiu. Atunci Horst Klusch a pus temelia colecţiei sale impresionante de ceramică, peste 600 de obiecte, astăzi la dispoziţia cercetării ştiinţifice, fiind reprezentativă pentru dezvoltarea olăritului artistic din Transilvania. Dar Horst Klusch nu s-a mulţumit numai cu colecţionarea ceramicii, el a deţinut și o impresionată colecţie de pipe de spumă de mare, sfeşnice, mobilier, piese de alamă, obiecte de uz gospodăresc din cupru, fiare de călcat, sticlă, icoane pe sticlă, aparate de fotografiat.
Succesul colecţiei sale s-a datorat şi aparatului de fotografiat, care l-a însoţit în toate deplasările înlesnindu-i obţinerea unor imagini cu obiectele ce nu puteau fi cumpărate. Pentru a-şi depăşi statutul de simplu colecţionar, de proprietar al unor obiecte cu valoare patrimonială, Horst Klusch a înfiinţat, în anul 1966, Cercul de colecţionari ceramişti din Sibiu prin care a iniţiat şi prima ediţie a Târgului Olarilor din Sibiu (1968).
În anul 2000 a „exportat” ideea târgului olarilor în Austria, plecând cu 30 de olari din România la Klagenfurt. De asemenea a fost invitat, în calitatea sa de specialist, să conducă cursuri de pictare a ceramicii în Austria Superioară.
În anul 1968, după un an de la înfiinţare, a devenit membru al Cercului de Cercetare a Ceramicii Europene, cel mai eficient cerc de investigare a olăritului (a participat la peste 30 de simpozioane internaţionale, din care două le-a organizat la Sibiu în anii 1980 şi 2006).
Horst Klusch nu a fost numai un cercetător de talie internaţională, a fost un inventator, deţine un brevet de invenţie din anul 2009, referitor la un dispozitiv termic de fixare a straturilor suprapuse de zăpadă, în vederea prevenirii avalanşelor.
În anul 2007, preşedintele Fundaţiei Saşilor Transilvăneni din München, Christian Habermann, i-a decernat premiul „Hans – Christian şi dr. Beatrix Habermann” pentru întreaga activitate ştiinţifică şi de salvare a patrimoniului etnic al saşilor din Transilvania, iar în septembrie 2013 primeşte titlul de cetăţean de onoare al municipiului Sibiu.
Exeget al ceramicii tradiţionale vechi transilvănene şi colecţionar, timp de cinci decenii, Horst Klusch a fost unul din cei mai avizaţi autori de studii despre frumuseţea şi valoarea acestui eşantion al artei populare din Transilvania şi un exemplu pentru generaţiile de cercetători tineri care lucrează în muzeele din ţară, un model pentru colecţionari şi o instanţă de control pentru olarii din România.
Horst Klusch a fost un colecţionar model, un om pasionat şi tolerat căruia îi plăcea frumosul. Împreună cu soţia sa, a sacrificat timp şi plăceri pe care alţii şi le fac cheltuind banii pe lucruri lumeşti, a renunţat la multe pentru frumosul care îţi umple sufletul.
Toate aceste reuşite au fost posibile datorită consecvenţei, capacităţii de muncă, rigurozităţii, exigenţei superioare, calităţiilor diplomatice excepţionale şi dăruirii etnografului şi colecţionarului Horst Klusch.
