Tăierea fondurilor destinate patrimoniului este de rău augur, mai ales după incidentul foarte grav din Olanda, unde câteva bijuterii dacice de valoare inestimabilă au fost furate ieri dimineață, avertizează Ciprian Anghel Ștefan, managerul Muzeului ASTRA din Sibiu și președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România.
„Probabil că autoritățile își fac treaba și până la urmă bunul Dumnezeu va ajuta ca aceste bunuri să fie găsite și să fie aduse în România, dar ar trebui să vorbim și de alte probleme și să găsim soluții pentru că în momentul de față patrimoniul din România nu se află într-o stare foarte bună de conservare și foarte bună de depozitare.
Anul trecut au pornit câteva instrumente de finanțare. Din sursele pe care le-am primit ieri și astăzi, se pare că la nivel de Minister al Finanțelor se intenționează tăierea acelor fonduri prin Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene, prin Timbrul Monumentelor Istorice și prin Planul Național de Restaurare. Vorbim de câteva sute de milioane de lei care urmau să fie puse la dispoziția și pentru patrimoniu, lucrări obligatorii de conservare și de restaurare pentru infrastructura culturală din România, nu doar pentru muzee. Vreau să remarc că Muzeul Național de Istorie, principalul beneficiar al acestor fonduri, și el va fi degrevat de aceste fonduri și iată că nici anul acesta nu se va întâmpla nimic cu Muzeul Național de Istorie a României. Sunt informații primite în ultimul moment și vreau să le spun către public pentru că nu este normal ce se întâmplă, doar încercăm să găsim vinovați, doar încercăm să acuzăm, dar când e vorba de a se lua decizii, nu se iau și e păcat de ceea ce s-a construit”, a declarat astăzi Ciprian Ștefan.
Acesta susține că că moștenirea culturală a României trebuie asumată în orice zi, nu doar în situații excepționale.
„De ce nu se fac expoziții de acest nivel în România? Pentru că infrastructura din România, din păcate, nu duce așa ceva. Noi, Muzeul ASTRA, am fost într-o situație excepțională și suntem pentru că am reușit să accesăm, cu ajutorul fondurilor norvegiene, proiecte derulate cu succes prin Unitatea de Management a Proiectului din cadrului Ministerului Culturii, câteva proiecte unde ne-am asigurat și ne-am pus la punct infrastructura necesară depozitării, conservării și, în același timp, valorizării patrimoniului mobil din colecțiile Muzeului ASTRA.
Le transmit ca director de muzeu, coleg al lor, președinte al rețelei, că suntem alături de ei, îi purtăm în gânduri și în rugăciune și, dacă putem să ajutăm cu ceva, o facem cu mult drag. Sunt ferm convins că ceea ce s-a întâmplat la Drents va ridica multe semne de întrebare vizavi de cum ar trebui să ne comportăm când vine vorba despre patrimoniul din România, mai ales când vine vorba de a asigura acel minim necesar pentru a-l dezvolta, a-l proteja, a-l valoriza și că instrumentele de finanțare pentru cultură sunt instrumente care aduc bani înapoi la bugetul de stat.
Cultura dezvoltă și economic, nu doar social și cultural. Sper din tot sufletul ca, în cel mai scurt timp, obiectele să fie găsite, iar la noi, în România, la nivel de factor de decizie, să se înțeleagă că în cultură și în patrimoniu trebuie să avem mai multă grijă, pentru că până la urmă vorbim de moștenirea României, pe care nu trebuie doar s-o declarăm când apare un eveniment neplăcut, ci trebuie să o asumăm în fiecare zi”, conchide președintele RNMR.
„Este ca un fel de biblie să respectăm patrimoniul”
Probabil cele mai valoroase exponate dacice – vorbim despre coiful de aur descoperit la Coțofenești și trei brățări din aur de la Sarmizegetusa – au fost furate din cadrul unei expoziții prezentate de muzeul din Drents. „Nu am crezut să trăiesc vreodată în cariera mea un asemenea moment, dar iată că s-a întâmplat. Muzeul din Olanda este probabil de zece ori mai dotat decât orice alt muzeu din România. Au fost făcute investiții majore în ultimii ani și au adus niște expoziții de anvergură, inclusiv acei soldați de teracotă din China și nu numai. Sunt ferm convins că la ei toate procedurile de securitate au fost întru totul respectate, la fel cum și colegii noștri din România au avut grijă ca aceste proceduri să fie respectate, pentru că un muzeu din România când a organizat o expoziție, ori în România, ori în afara țării, tot timpul s-au respectat procedurile specifice organizării unei expoziții, mai ales când vine vorba nu doar de securitatea obiectelor de patrimoniu, ci și de conservarea lor, asigurarea microclimatului specific și toate celelalte măsuri obligatorii. Pentru că este ca un fel de biblie pentru noi, oamenii de muzee, să respectăm patrimoniul și să respectăm procedurile”, a explicat Ciprian Ștefan.
Marele jaf de la Brukenthal – un precedent periculos
Mai ales în condițiile în care Muzeul Brukenthal a trecut printr-o situație similară, în 1968, cazul nefiind complet rezolvat nici în ziua de azi, managerul interimar Alexandru Chituță a tras și el un semnal de alarmă. Pentru protejarea patrimoniului, ar trebui implicați jandarmii, susține aceștia. „Avem nevoie să restaurăm într-un mod profesional clădirile în care avem expoziții și depozite. De asemenea Direcțiile Județene de Cultură, specialiștii și arhitecții trebuie să fie deschiși la minte, raționali și să înțeleagă că unele investiții în clădirile monument istoric, cum ar fi închideri centralizate, uși profesionale, sisteme, trebuie amplasate. Nu dărâmăm și distrugem patrimoniul imobil, dar unele lucrări sunt necesare. Evenimentul din Olanda este unul tragic. Însă acest eveniment trebuie să ne responsabilizeze și să nu ne ducă spre altă extremă. Să fim puși în situația ca patrimoniul cultural să nu mai fie expus și să nu mai fie prezentat în alte locuri, în țară și străinătate”, opinează Chituță.