Luptă pentru o gură de aer

Luptă pentru o gură de aer

În cea de-a treia zi de miercuri a lunii noiembrie este marcată anual Ziua Mondială de Luptă împotriva Bronhopneumopatiei Cronice Obstructive (BPOC), o boală care afectează plămânii și provoacă dificultăți de respirație, tuse cronică și expectorație. Fără tratament, BPOC determină reducerea prematură și severă a capacității respiratorii și avansează către probleme cardiace, dar și astm ori depresie, amețeală, confuzie sau izolare socială, întrucât cazurile severe necesită oxigenoterapie în mod continuu.

Tema Zilei Mondiale a BPOC în 2024 este „Cunoaşte-ţi funcţia pulmonară” şi are ca scop evidenţierea importanţei măsurării funcţiei pulmonare, cunoscută şi sub numele de spirometrie, investigație care măsoară capacitatea respiratorie a plămânilor. Astăzi, sibienii au avut posibilitatea să efectueze spirometrii în mod gratuit, fără programare, pentru a-și testa capacitatea funcțională a plămânilor, echipa Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu oferind recomandări și îndrumare, în funcție de rezultatele obținute.

„BPOC nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control prin tratament adecvat, pentru a reduce șansele de complicații și, în general, pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Potrivit cercetărilor recente, BPOC rezultă dintr-o combinație de factori de risc genetici și de mediu care apar pe parcursul vieții, fiind esențială prevenirea apariţiei factorilor de risc, diagnosticarea precoce a bolii, precum şi monitorizarea periodică a sănătății plămânilor. De aceea, le-am oferit și astăzi cetățenilor posibilitatea de a-și testa prin spirometrii gradul de sănătate pulmonară și reînnoim apelul nostru către populație, îndemnând la o abandonare a fumatului cât mai devreme, pentru e preveni instalarea problemelor respiratorii severe”, a declarat dr. Lavinia Danciu, director medical Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.

La Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, numărul pacienților spitalizați cu diagnosticul BPOC reprezintă aproximativ 20% din totalul internărilor, iar consulturile pacienților cu BPOC efectuate în ambulatoriul de specialitate înseamnă un sfert din totalul consultațiilor. Astfel, de la începutul anului și până în prezent, au fost internați aproape 500 de bolnavi cu BPOC și consultați alți aproximativ 3.600 de pacienți afectați de această boală.

Persoanele care suferă de BPOC resimt următoarele simptome:

  • dispneea sau respirația dificilă – apare și se accentuează în timpul efortului fizic, fiind cauzată de distrugerea structurii plămânilor și îngustarea căilor aeriene; apare imposibilitatea de a mai evacua complet aerul din plămâni; odată cu evoluția bolii, respirația grea se transformă în senzația de lipsă de aer, care poate fi resimțită chiar și la eforturi minime, în timpul activităților zilnice de rutină
  • tusea – are caracter cronic, durând mai mult de 3 luni – prin tuse, organismul încearcă să elimine mucusul (sputa, flegma) în exces, care apare ca urmare a iritării cronice a căilor respiratorii de către fumul de țigară sau de ceilalți factori care duc la apariția BPOC.
  • expectorația de mucus în exces – cel mai frecvent, mucusul nu are culoare sau este alb-cenușiu – în cazul în care culoarea se schimbă în galben verzui, de obicei, este o infecție pulmonară; dacă sputa este în cantitate mare, dacă în spută apar vinișoare de sânge sau dacă eliminați  sânge prin tuse, trebuie să consultați de urgență medicul specialist
  • weezing-ul sau respirația șuierătoare – este zgomotul asemănător unui șuierat, unui fluierat, care se produce la expirație, când se elimină aerul din plămâni
  • senzația de apăsare sau constricție toracică – este cauzată de efortul tot mai crescut pe care îl faceți pentru a respire; apare mai ales în legătura cu accesele de tuse sau efortul fizic
  • oboseala – este o consecință firească a efortului tot mai mare depus pentru fiecare respirație; dacă aveți BPOC și vă simțiți foarte obosiți, este posibil ca funcția pulmonară să fie foarte redusă
  • cianoza –  buzele și degetele se învinețesc – este un semn că organismul nu mai este oxigenat în mod corespunzător; în plus, bioxidul de carbon nu poate fi eliminat și rămâne în sânge, ceea ce determină culoarea albăstruie-vineție a tegumentelor; apare când boala este foarte severă; atunci când apare cianoza, trebuie consultat de urgență medicul specialist, deoarece este foarte probabil să aveți nevoie de oxigen suplimentar.

Dintre factorii de risc identificați pentru BPOC, menționăm:

  • fumatul sau chiar expunerea pasivă la fumul de tutun;
  • expunerea profesională la praf, fum sau substanțe chimice;
  • poluarea aerului
  • nașterea prematură și infecțiile respiratorii frecvente sau severe în copilărie care împiedică dezvoltarea plămânilor;
  • astm apărut în copilărie;
  • o afecțiune genetică rară, numită deficit de alfa-1 antitripsină, care poate provoca BPOC la o vârstă fragedă.

BPOC se poate trata eficient cu medicamente bronhodilatatoare inhalatoare, care relaxează și deschid căile respiratorii. În stadiul sever, este necesară asocierea corticosteroizilor inhalatori la bronhodilatatoare.

În România, mor anual aproximativ 5.000 de persoane din cauza BPOC, numărul bolnavilor aflați în evidență fiind de aproape 500.000. Decesele prin BPOC reprezintă aproximativ 20% din totalul deceselor provocate de boli ale aparatului respirator. Mortalitatea prin BPOC este de trei ori mai mare în rândul bărbaților.

Răspunde