Controversata sculptură de la Iași, adusă la Brukenthal în ajunul alegerilor

Controversata sculptură de la Iași, adusă la Brukenthal în ajunul alegerilor

Statuia „Hidra”, realizată de Costin Ioniță, este expusă în curtea Muzeul de Istorie „Casa Altemberger” din cadrul Muzeului Național Brukenthal.

„În cadrul proiectului After SCAF, am dorit să expunem și această lucrare specială, atât din punct de vedere artistic, cât și ca mesaj. Hidra a fost apreciată la București și criticată de o parte din populația Iașului, fără a înțelege ideea acesteia. Am expus acum această lucrare la Sibiu, în curtea Muzeului de Istorie, în această perioadă hotărâtoare pentru viitorul țării. Este și o invitație adresată publicului vizitator din România să își exprime dreptul la vot. De asemenea, este și un monument care vorbește nu doar de prezent, dar și de trecut. În luna decembrie a fiecărui an, ne amintim de cei care și-au dat la propriu viața pentru libertate și democrație. Este și o invitație a publicului de a înțelege arta contemporană, de a vizita, de a cunoaște mesajul lucrării înainte de a acționa sau de a lansa diferite cuvinte. Îi mulțumesc domnului dr. Aurel-Nicolae Brudan, colecționarul care a achiziționat această lucrare și care a înțeles că este de bun augur să fie expusă și la Sibiu”, a declarat Alexandru Constantin Chituță, managerul Muzeului Național Brukenthal.

„Hidra” a fost expusă în anul 2012 în Piaţa Presei Libere din București, în cadrul seriei de evenimente „Proiect 1990”. Iniţiatorul programului de artă „Proiect 1990” este Ioana Ciocan, CEO ArtSafari și profesor în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, iar sculptura lui Costin Ioniță a fost cea de-a douăsprezecea lucrare expusă în cadrul „Proiect 1990” de la demararea acestuia, din ianuarie 2010. Ioana Ciocan militează pentru un muzeu al artei comuniste, unde speră să mute statuia lui Petru Groza și Leninul lui Boris Caragea, pe care deja le-a salvat din abandonul de la Mogoșoaia. Recent, la Iași, statuia a primit numeroase aprecieri, dar a stârnit și mai multe critici. Lucrarea a fost achiziționată de dr. Aurel-Nicolae Brudan, CEO și fondator al The KPI Institute, acesta împrumutând lucrarea pentru expunere la Sibiu.

„Sculptorul Costin Ioniță a modelat între trecut și prezent, între comunism și capitalism, realizând o lucrare ce limpezește confuziile și naivitățile legate de aceste două secțiuni din istoria recentă a României. Două fonduri ideologice pe care le-am crede în mod normal separate sunt ilustrate ca fiind într-un proces de generare reciprocă. Costin Ioniță creează cu luciditate un trup încă plin de viață al comunismului, care susține șapte capete de trandafiri, aparent tranșate, dar bine conectate, ale unei Hidre – o creatură mitologică, referire, de data aceasta simbolică, la prezentul politic. Individualizarea celor șapte capete florale în trupul dezinvolt arată capacitatea de regenerare a unui sistem, o observație atent și explicit transpusă de artistul Costin Ioniță în ambițioasa lui lucrare. Hidra ar trebui să se constituie într-o operă călătoare – adusă în fața sediilor de partide, de instituții publice cu atribuții de putere și administrare. Motivul pentru care ar trebui purtate cele șapte capete înfloritoare pe trupul solid, sculptat de Costin Ioniță, este simplu: lucrarea aceasta ar fi un memento etic, util spațiului politic românesc. Fără să aibă caracter moralizator, sculptura surprinde în esență realitatea ascunsă multora și dezvăluie la scală largă traseul moral și uman al politicii noastre.

Hidra are o structură narativă care denotă dorința de putere a fiecărui cap înrădăcinat într-un trup surprins în acțiune, pentru a puncta prezentul și actualitatea mesajului transmis. Monumentul modern și impunător arată, dincolo de libertatea de exprimare, multă capacitate de extrospecție socială a sculptorului Costin Ioniță. Această lucrare reușește să ilustreze distanța dintre cei fără de putere și cei de rodesc și înfloresc puterea cu noi și noi capete. Reușita lui Costin Ioniță depășește granițele artei și ar putea fi o cheie de lectură pentru studiul legat de istoria ultimelor decenii din România”, notează jurnalista Claudia Zidaru.

Răspunde