Meșteri din Sibiu, dar și din județele învecinate îi așteaptă pe vizitatorii Muzeului ASTRA, în acest sfârșit de săptămână, pentru a cunoaște cum prinde viață lemnul – fie că vorbim de o lingură banală, un butoi sau chiar de mobilă confecționată din lemn recuperat din construcții.
Amănunte despre această inițiativă, parte a programului „ANIMĂ ASTRA 2024”, aflăm de la Lucian Robu, directorul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului.
„Avem din nou o ediție dedicată nu doar meșteșugurilor, ci și modului în care acestea devin sustenabile în societatea actuală, ‘ANIMĂ ASTRA’ – un program de forță al Muzeului ASTRA, cofinanțat de Primăria municipiului Sibiu și sprijinit de CEC Bank. Sunt, de data aceasta, meșteșuguri axate pe multifuncționalitatea și importanța lemnului. Meșterii vin din comunitățile județului Sibiu, deopotrivă din zona Munților Apuseni. Obiectele produse de acești meșteri sunt utilizabile în gospodăria de astăzi, de la instrumentar gastronomic, până la mobilier realizat din lemn vechi, ori ateliere dedicate instrumentelor muzicale. Toate acestea demonstrează o conexiune între moștenirea culturală a trecutului și modul în care lemnul își demonstrează utilitatea în zilele noastre. Avem și ateliere de dulgherie care evidențiază practici vechi, dar foarte actuale, în același timp, în realizarea de structuri, elemente de construcții, vălaie – adică jgheaburi. Meșterii care le produc le și spun povestea. Ele sunt foarte utile și astăzi. Avem și un meșter dogar ce realizează obiecte de uz casnic, ecologice, meșter care demonstrează această legătură neîntreruptă cu produsele de odinioară care se regăsesc în gospodăriile contemporane – de exemplu, o doniță de apă, e extraordinar să constați cum apa se păstrează foarte bine într-un vas realizat din esență rășinoasă și cum își menține prospețimea și savoarea. La fel putem spune și de instrumentarul gastronomic, îl avem pe meșterul Ion Mărunțelu din Țara Loviștei, care lucrează de mai bine de 75 de ani și ne demonstrează o dată în plus cum îl meșteșug pe care îl practică de atâtea decenii își regăsește importanța și în secolul XXI. Constatăm că există un grad foarte ridicat de interes. Oaspeții noștri sunt conectați la ateliere, vor să cunoască, vor să se implice și, bineînțeles, folosesc aceste obiecte pe care meșterii noștri le produc și le prezintă în cadrul pe care-l oferă Sectorul Lemn al Muzeului ASTRA”, arată Lucian Robu.
Urmați sunetul uneltelor de cioplit și veți descoperi, în acest sfârșit de săptămână, ateliere interactive în Sectorul Lemn, la Școala din Ticera și la Târgul de țară!
Colaborator de nădejde al Muzeului ASTRA este Mihai Ciucur, din Cisnădie, fondatorul brandului Serious Wood. De câțiva ani, Mihai și asociații săi produc mobilă din lemn recuperat din construcții. „Noi am început în 2015, ne-a plăcut foarte mult să lucrăm cu lemnul încă din copilărie și am ajuns să facem asta din dorința de a rămâne în țară, după ce am lucrat în străinătate, și să ne și placă. Producem multă mobilă la comandă, placări, grinzi decorative, practic refolosim tot ce se poate. În primul rând, este vorba despre povestea meșterilor dinaintea noastră, care au pregătit acest lemn. În trecut, cultura lemnului era mult mai dezvoltată și acesta are o calitate superioară. Îi dăm o nouă viață. De asemenea, este important și pentru natură, fiindcă astfel nu se taie nici un arbore. E o muncă titanică”, ne dezvăluie antreprenorul.
Tot de la Cisnădie vine Mircea Hanea, sculptor restaurator la Muzeul ASTRA. „Acesta este un lingurar, un suport pentru linguri, care se punea pe perete, și o sărăriță, un recipient pentru sare. Sunt din lemn de brad. Așa aveau oamenii, le făceau cum puteau, nu erau din plastic. Dar atunci era ceva mai intim, acum le cumperi și uiți de ele. Încerc să lucrez cât pot de clasic, fără să folosesc unelte moderne, ca să vadă oamenii cum se făcea odată. După ce l-am traforat, se ajustează puțin muchiile pentru estetică, se ia puțin cu dalta”, explică Hanea.
La câțiva metri depărtare, doi voinici se luptă cu buștenii. „Facem o grindă de 15×15 din lemn de pin, iar acolo facem un vălău pentru apă, adică o adăpătoare pentru animale, dar se poate folosi și pentru captarea apei”, ne spune Ionuț Tompea, lemnar din Harghita.
Daniel Haneș, ultimul dogar din Vidra, lucrează împreună cu nepotul său la câteva butoiașe de stejar, așa cum fac meșterii din Munții Apuseni din tată-n fiu. „Produsul final arată așa! Astea-s butoaie din lemn de dud cu prun, dud cu stejar, aici avem un șuștar, un bucium în miniatură, aici avem donițe pentru apă, din lemn de brad, ca un fel de termos – ține apa rece 4-5 ore, oricât ar fi de cald afară!”, dezvăluie meșterul.
La Târgul de țară se află Ion Mărunțelu, din comuna Racovița de Vâlcea, cu ustensile cum se găseau odinioară în bucătăria bunicii. „Lucrez de la 8 ani, când trăia bunicul meu, mă uitam la el cum lucra și lucram și eu. Linguri, mese, lăzi, dulapuri, funduri, de toate felurile din lemn, astea sunt obiectele pe care le lucrez eu la 88 de ani. Meseria e bună, eu am iubit-o mult, că dacă nu-mi plăcea, nu învățam. Dar acum, tineretul e cu volanul… Nepoții mei nu prea vor să ia meseria asta. M-am rugat de unul, dac-o vrea să rămână în locul meu, după ce n-oi mai fi eu”, ne-a mărturisit Mărunțelu.
„Lemnul îmbrăcă diferite forme… Ele se regăsesc printre noi, fie că vorbim de arhitectura vernaculară, fie că ilustrăm universul obiectelor casnice confecționate, cu migală, din varii esențe de lemn cu poveste. Importanța lemnului prinde viață din mâinile meșterului creator dar și în savoarea mâncărurilor preparate și păstrate în obiectele din esențele potrivite. Muzeul ASTRA susține prin programele sale și prin proiectul Centrul de Activități și Resurse Regionale dezvoltarea spiritului antreprenorial, recunoașterea (certificarea) și integrarea meșterilor și a produselor lor, pe o piață a viitorul și a eficacității economice. Atelierele fac parte din proiectul ‘Animă ASTRA’, cofinanțat de Primăria municipiului Sibiu și susținut de CEC Bank”, a menționat Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA.