O carte din colecția baronului Brukenthal, apărută acum 532 de ani, poate fi admirată până pe 14 iulie, la Muzeul Național Brukenthal.
Este vorba despre „Opera cum Seruii Mauri Honorati grammatici, Aelii Donati, Christophoro Landini atque Domiti Calderini Commentariis”, de Publius Virgilius Maro, tipărită la Nürnberg, în anul 1492.
„Cultul Antichităţii”, după cum numea Horst Bredekamp obsesia autorilor din secolele XVI-XVIII pentru Antichitatea greco-romană, a fost un fenomen cultural european de durată lungă, care s-a concretizat în multiple feluri, în numeroase creaţii literare şi artistice secole la rând. Printre autorii antici cei mai citiţi în epoca modernă se numără Virgiliu (70-19 î.e.n.). De la descrierile idilice, tragice şi didactice ale lumii rurale din ale sale „Bucolice” şi „Georgice” la eroismul elogiat în „Eneida”, operele acestui poet roman au fost mult timp o prezenţă comună pe piaţa europeană a cărţii şi implicit în bibliotecile private din acele vremuri. Samuel von Brukenthal a avut în biblioteca lui circa 30 de ediţii cu operele anticului. Majoritatea au fost tipărite în secolul al XVIII-lea în oraşe precum Amsterdam (1746), Paris (1760, 1767), Roma (1763), Leipzig (1788, 1789) şi Birmingham (1757), această din urmă ediţie „îmbrăcată” de Brukenthal în coperţi din piele fin prelucrată, pe care baronul a ţinut să-şi ştanţeze şi blazonul.
Însă cea mai veche carte cu opera lui Virgiliu pe care a avut-o Samuel von Brukenthal, încă dinainte de anul 1780, este o ediţie apărută la Nürnberg în 1492. De dimensiuni medii, cu o iniţială iluminată (aurită) colorată în nuanţe roşii, verzi şi albastre puternice, ea a fost tipărită de unul dintre magnaţii pieţei de carte din Germania acelor vremuri, Anton Koberger. Mult mai târziu, în secolul al XVIII-lea, exemplarul lui Brukenthal a căpătat şi o frumoasă copertă din piele marmorată, cu ornamente aurite dispuse pe cotor.
În ceea ce priveşte conţinutul volumului, exemplarul de la Sibiu conţine principalele scrieri ale poetului antic: „Eneida”, „Bucolicele” şi „Georgicele”. Pe lângă acestea, în ediţie au fost incluse şi comentarii la operele lui Virgiliu. Aceste studii critice aparţin unor erudiţi din Antichitatea târzie (secolul V e.n.), Maurus Honoratus Servius şi Aelius Donatus, dar şi din secolul al XV-lea: Christophoro Landino, un contributor din prima linie la renaşterea florentină, şi Domizio Calderini, mult timp un apropiat al papei Sixtus al IV-lea.
Proiectul iniţiat de Alexandru Constantin Chituţă şi Alexandru Munteanu, susţinut de Ministerul Culturii şi Institutul Naţional al Patrimoniului, urmăreşte promovarea celor 422 de incunabule aflate în colecţia Bibliotecii Brukenthal.