Centrul Cultural „Ion Besoiu” propune publicului sibian, în acest weekend, o retrospectivă a festivalului de animație IZANAGI.
Pe 18 și 19 mai, iubitorii de cultură japoneză se pot bucura de cele mai populare titluri ale edițiilor de până acum. Printre filmele care au umplut sălile se vor număra „Akira”, „Grave of the Fireflies” și „Your Name”. Biletele pot fi achiziționate de la casieria Centrului Cultural „Ion Besoiu” sau online de pe www.eventbook.ro, respectiv de pe site-ul festivalului: www.izanagi.ro.
IZANAGI – Japanese Film Festival este organizat de PRISMA FILM, cu sprijinul Ambasadei Japoniei în România și Centrului de studii româno-japoneze „Angela Hondru”. Festivalul a început în 2019, cu scopul de a aduce pe marile ecrane filme anime, și s-a bucurat de un succes remarcabil atât în București, cât și în celelalte orașe din țară, cu numeroase proiecții sold-out și peste 7.500 de spectatori în 2023 și peste 5.500 de spectatori în martie 2024. Manifestarea urmărește explorarea și înțelegerea culturii nipone și deschiderea unor noi perspective despre film și despre alte forme de artă, focalizându-se pe fenomenul manga-anime și impactul său asupra lumii.
În mai și iunie, festivalul a pornit al doilea maraton al anului în cinci cinematografe din țară: Constanța, Brașov, Sibiu, Galați și Craiova.
Selecție:
- „Akira” (1988, r. Katsuhiro Ōtomo)
- „A Silent Voice” / „Koe no Katachi” (2016, r. Naoko Yamada)
- „Ghost in the Shell” (1995, r. Mamoru Oshii)
- „Grave of the Fireflies” / „Hotaru no haka” (1988, r. Isao Takahata)
- „Nausicaä of the Valley of the Wind” / „Kaze no Tani no Nausicaä” (1984, r. Hayao Miyazaki)
- „Spirited Away” / „Sen to Chihiro no Kamikakushi” (2001, r. Hayao Miyazaki)
- „Your Name” / „Kimi no Na wa” (2016, r. Makoto Shinkai)
Pornind de la război și distopii, până la spiritualitate și iubire, edițiile de până acum au explorat sensibilitatea și imaginația japoneză pe mai multe planuri. Filmele din selecția retrospectivei sunt simbolice atât pentru tema reprezentată, cât și pentru atitudinea japoneză față de diferitele aspecte ale vieții. Următoarele filme vor introduce publicul în imaginarul japonez și-l vor purta prin lumi pe cât de diverse, pe atât de fascinante.
Primul film din selecție este Akira (1988, r. Katsuhiro Ōtomo). Shōtarō Kaneda este liderul unei bande de motocicliști ce străbate străzile distopicului Neo-Tokyo, la 31 de ani după ce vechiul oraș Tokyo fusese distrus în Al Treilea Război Mondial. În mijlocul unei societăți devorate de corupție, proteste antiguvern și terorism, prietenul cel mai bun al protagonistului, Tetsuo Shima, e implicat într-un accident bizar. La scurt timp, Tetsuo observă că are puteri ce l-ar putea îndepărta de statutul său de om. Povestea urmărește evoluția personajelor centrale și a modului în care omenirea reacționează în fața fricii.
Al doilea film, Kaze no Tani no Nausicaä (Nausicaä of the Valley of the Wind, 1984, r. Hayao Miyazaki), are loc într-o lume post-apocaliptică, în care Pământul este afectat de un război devastator și transformat în ceea ce personajele numesc Jungla Toxică. Nausicaä este prințesa Văii Vânturilor și are abilitatea de a comunica cu creaturile din Jungla Toxică. Când o navă plină de oameni din altă regiune se prăbușește în Vale, începe o confruntare între cei care vor să protejeze ecosistemul fragil și cei ce vor să-l distrugă. Nausicaä of the Valley of the Wind este un film ce trebuie văzut pentru a înțelege felul în care Hayao Miyazaki abordează relația omului cu natura.
Printre cele mai populare filme de la Ghibli, Sen to Chihiro no Kamikakushi (Spirited Away, 2001, r. Hayao Miyazaki) urmărește povestea lui Chihiro, o fetiță nemulțumită de decizia părinților de a se muta în zona rurală. În drumul spre noua casă, tatăl lui Chihiro greșește calea prin pădure și ajung în ceea ce părea a fi un parc de distracții abandonat. În ciuda entuziasmului părinților ei, Chihiro consideră locul foarte suspect. Înainte să-și dea seama, este prizonieră într-o lume a spiritelor în care părinții ei s-au transformat în animale, iar ea e nevoită să lucreze la o baie publică pentru spirite.
Următorul film din selecția retrospectivei, Hotaru no haka (Grave of the Fireflies, 1988, r. Isao Takahata), își face simțită amprenta în cultura universală chiar și la atâția ani de la lansare. Filmul are la bază o poveste despre cel de-Al Doilea Război Mondial scrisă de Akiyuki Nosaka. Filmul reușește prin animație să sublinieze cruzimea războiului și rezultatele lui, privite prin ochii a doi frați care rămân orfani și încearcă să se sprijine unul pe altul în lupta pentru supraviețuire. În starea cumplită în care se află, moralul lor este susținut de un singur lucru: frumusețea licuricilor.
Semnat de Naoko Yamada, Koe no Katachi (A Silent Voice, 2016) este o poveste tragică și optimistă în același timp. Filmul urmărește interacțiunea dintre o fată surdă și băiatul care obișnuia să o hărțuiască în copilărie, alături de sentimentele de vină și efectele pe care experiențele din copilărie le-au avut asupra celor doi și a celor din jur. Pe cât de dureros, pe atât de frumos, subiectul filmului ne aduce aminte de blândețea și înțelegerea cu care trebuie să-i tratăm pe cei din jurul nostru, dar și de provocarea de a trăi în era social media.
Următorul film din retrospectivă este Kimi no na wa (Your Name, 2016, r. Makoto Shinkai). Protagonista filmului este Mitsuha Miyamizu, o școlăriță dintr-un oraș micuț, Itomori, care își dorește din tot sufletul să scape din locul natal și să trăiască în orașul visurilor ei, Tokyo. Viața ei ia o întorsătură neprevăzută în momentul în care, inexplicabil și incontrolabil, mintea ei se transpune în corpul unui băiat, Taki Tachibana. Își dă seama repede că este un fenomen biunivoc și că băiatul este transpus în corpul ei. Astfel, cei doi pornesc într-o călătorie spre necunoscut, care le va demonstra că legătura dintre ei e mai puternică decât orice barieră impusă de spațiu sau timp.
În ultimul rând, avem legendarul Ghost in the Shell (1995, r. Mamoru Oshii). Povestea ne duce în viitor, într-un 2029 în care progresele tehnologice au ajuns la un nivel inimaginabil. Oamenii sunt conectați la Rețea și folosesc componente cibernetice pentru a-și ascuți abilitățile. Motoko Kusanagi este un astfel de om. Întreaga ei conștiință a fost transferată într-un corp artificial, de titanium. Când un hacker perturbă echilibrul națiunilor și al rețelei, Kusanagi începe să-și pună întrebări despre identitate și existență.