Cine nu ajunge în Munții Apuseni poate parcurge drumul lui Avram Iancu la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, unde se găsesc gospodării din locurile natale ale Crăișorului Munților și chiar prima școală în care acesta a învățat.
Ce putem alege în secolul XXI din lecțiile de viață pe care moții ni le prezintă cu mândrie și încăpățânare, de ce nu ar trebui să-l comemorăm pe Avram Iancu și ce ar trebui cu adevărat să știm despre el, care este diferența între patriotism și naționalism, ce atuuri are România pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri sau ce motive avem s-o primenim pentru nepoții noștri? Aflăm de la Ciprian Anghel Ștefan, managerul Muzeului ASTRA, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România, consilier al ministrului Culturii, dar în primul rând moț născut și crescut în Blăjeni.
Ciprian Ștefan, manager Muzeul ASTRA: „Bătrânii noștri îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru fiecare palmă de pământ sau bucată pe lemn pe care o puteau folosi. Preotul asta îi învăța pe moții din Munții Apuseni.”
„Vreau să-l fac mândru pe Avram Iancu”
„Anul acesta sunt 200 de ani de când s-a născut Avram Iancu, prin decret prezidențial este Anul ‘Avram Iancu’, iar în Muzeul ASTRA avem gospodării din zonele în care Avram Iancu a activat, avem școala în care el a învățat două clase primare, școala din Ticera, satul care l-a ascuns și l-a protejat pe Avram Iancu, și avem gospodăria din Dragu-Brad, comuna mea natală, o casă în care eu am dormit, în care am învățat să culeg cireșe cu scara și să mă mut cu scara dintr-un cireș în altul, încărcată de emoție. Dragu-Brad este un sat aparținător comunei Blăjeni, acum dezafectat, aici mi-am pus și eu amprenta cumva, iar un ochi mi-a râs și unul mi-a plâns, pentru că patru gospodării au plecat spre Sibiu. Practic, jumătate din sufletul meu este în acest muzeu. Dacă n-aveți timp să ajungeți în Apuseni, în Muzeul ASTRA găsiți drumul Crăișorului, cel care contribuie la modelarea societății din Transilvania modernă și chiar din România, iar multe dintre ideile lui sunt preluate și duse mai departe. Să fim mândri că suntem locuitori ai aceste țări, români, sași sau secui! De mii de ani, suntem mai mulți împreună!
Munții Apuseni nu au fost niciodată cuceriți, asta e mândria noastră, ca moți.
Eu nu vreau să-l comemorez pe Avram Iancu și n-o s-o fac niciodată. Vreau să fiu capabil să-l fac pe el, acolo, în Cer, mândru că noi, moții, îi ducem moștenirea mai departe. El toată averea și-a lăsat-o țării, nu familiei, și și-a dorit ca națiunea lui să fie fericită. Cum îl cinstim? Fiecare trebuie să punem umărul, construind această țară puternică, nu prin slujbe, nu prin serbări pompoase, ci prin a dezvolta comunitatea și țara”, a spus Ciprian Ștefan.
Ciprian Ștefan și Horia Jurca, primarul din Blăjeni: Construim împreună!
Pelerinajul de ieri, presărat cu multe povești, întâmplări istorice, anecdote și ziceri din tulnic, a fost un prilej de întâlnire a comunității din Blăjeni. „Venim de fiecare dată cu mare drag, la invitația domnului director, în cadrul Muzeului ASTRA. O parte din comuna noastră este aici și mulțumim pentru că ați făcut tot ce a depins de dvs. să fie păstrată în condiții extraordinare. Sunt aici împreună cu o parte din tulnicăresele din Blăjeni și o parte din comunitatea din Blăjeni. Vom răspunde cu mare drag invitației, ori de câte ori o vom primi. Doamne ajută!”, au fost cuvintele primarului Horia Jurca.
Pentru că Muzeul ASTRA restaurează, conservă și duce mai departe tradițiile românești, în această săptămână a fost semnat un protocol de colaborare cu Primăria din Blăjeni, județul Hunedoara.
„Anul acesta, împreună cu domnul primar Horia Jurca, ne-am propus ca începând cu luna august sau septembrie, să demarăm un program în Muzeul ASTRA, dar și în Blăjeni, pentru a arăta frumusețea meșteșugurilor. Pentru dvs., blăjenari sau urmași ai blăjenilor, aici este o parte din ADN-ul dvs., la gospodăria din Dragu-Brad, și aici vreau să construim mai multe lucruri împreună. Mă bucur, domnule primar, că ai reușit să vii astăzi cu reprezentanți ai comunității”, a spus managerul Muzeului ASTRA.
Festin vânătoresc
Muzeul din Dumbravă găzduiește, în aceste zile, expoziția H-Hunting Prize Sibiu 2024, așa că la Târgul de Țară s-au gătit rețete vânătorești. „Astăzi facem o expoziție de vânătoare și, ca urmare, gătim doar vânat. Avem un gulaș de mistreț, o tocană de căprior, o supă de fazan și salată boeuf de fazan. Toate sunt făcute cu foarte mult suflet, aia e cheia succesului!”, ne-a mărturisit Doru Șerban. „Vedeta” meniului a fost ceaunul de căprior al vânătorilor din Blăjeni. „Prima dată se pune untura de porc, se lasă până se topește, se pune ceapa presărată cu un pic de sare, apoi ardeiul gras. Pe urmă, doi morcovi răzăliți. Se lasă să fiarbă bine, apoi se pune carnea și se tot întoarce. Se pun condimente, iar când e gata carnea, se adaugă un sos de roșii cu cimbrișor, piper boabe, puțin chimen, oregano. Se lasă până fierbe și e gata cam în trei ore. Căpriorul se face mai greu, mistrețul merge două ore și ceva, dar căpriorul trebuie lăsat mai mult, altfel nu iese cum trebuie”, arată Dorel Ștefan.