Realitatea schimbătoare este o preocupare la fel de importantă precum păstrarea moștenirii din moși-strămoși pentru cei de la Muzeul ASTRA. Ei continuă să cutreiere prin comunități care-și păstrează identitatea, dar și prin cele uniformizate de tăvălugul modernității, prin sate care s-au stins și chiar pe poteci știute doar de ultimii păstori.
În ultimele zile, managerul Ciprian Ștefan s-a întors pe plaiurile natale din Apuseni, însoțit de directorul general adjunct Ovidiu Baron. „O tură prin satele depopulate din Ținutul Crișenilor. Lemnul de corn și de alun, o resursă din belșug în zonă și utilizarea ei. În curând, activități cultural-educaționale, în Muzeul ASTRA!”, a anunțat Ciprian Ștefan.
Material pentru noi expoziții
„Am revizitat câteva sate de unde am transferat construcții în Muzeul în aer liber în ultimele decenii. În Dragu-Brad recunoști ușor locurile în care au fost case sau șuri, acolo natura pare mai hotărâtă să acopere urmele, lăstarii și rugii cresc mai repede ca în alte locuri. La cele trei-patru case rămase în picioare au crescut atât de mulți copaci în jur, încât e imposibil să dai de ele, dacă nu le-ai fi cunoscut înainte. Peste tot ruine, obiecte care și-au pierdut rostul, gropi secate în locul vechilor fântâni. Multe drumuri sunt de neumblat, din cauza vegetației abundente, a copacilor căzuți ori a șanțurilor făcute de torenți. La Ticera peisajul este cu totul diferit. S-au construit case noi, durabile și încăpătoare. Case noi, cu oameni noi.
De la Brad până la Murgești, am urmat căile străbătute odinioară de oieri cu turme de sute, uneori peste o mie de oi fiecare. Am stat de vorbă cu doi dintre păstori despre traseul parcurs, calendarul pastoral, încercările prin care au trecut, ne-au spus cum se recunosc în gustul brânzei iarba grasă și apa curată dintr-o zonă sau alta. I-am însoțit o vreme pe dealuri cu turma și ne-au zis pe unde găseau adăpost și cum erau primiți de săteni într-un loc sau altul, cum își făceau grădină la munte și cum citeau semnele cerului și pământului. Ne-au arătat de unde să luăm lemn bun pentru bâte, cum să-l îndreptăm cu foc și să-l crestăm, cum să-l folosim pentru sprijin, pentru apărare sau pentru intimidare, cum să ascundem în el rezerve de curaj și încredere, năzuințe, amintiri sau blesteme.
Vom merge pe căile umblate de păstori în mai multe zone din țară în perioada următoare. Din toate acestea vom împărtăși câte ceva anul acesta cu vizitatorii muzeului în expoziții și ateliere din cadrul programului ‘Memoria secretă a obiectelor’, în proiectul AFCN ‘Hrană și adăpost în lumea muntelui. Modele de folosire a resurselor și de adaptare la mediu în civilizația pastorală’, precum și într-o expoziție internațională, la Roma”, transmit reprezentanții Muzeului ASTRA.
Muzeul ASTRA, prezent și în Deltă
Echipa de restauratori și specialiști a muzeului sibian a derulat, în ultima perioadă, o serie de ateliere la Muzeul „Ivan Patzaichin – Mila 23”, din Delta Dunării. Atelierele s-au desfășurat în contextul generat de parteneriatul cu Asociația „Ivan Patzaichin”, în cadrul cooperării pe ruta culturală dedicată Deltei Dunării – Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Atelierele s-au axat pe prezentarea etapelor de construcție a unui cuptor tradițional specific bucătăriei de vară lipovenești, cu plitka și hruba, conform amprentei arhitecturale locale. Au fost folosite materiale ecologice specifice zonei – pământ galben, nisip, liant de bălegar cernut. În același timp, restauratorii noștri au continuat finisajele la fațada casei tradiționale, integrată în circuitul discursului expozițional, aceasta incluzând elemente din casa în care au locuit părinții marelui Ivan, după inundațiile din 1970”, a explicat Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA.