Din 21 februarie, Muzeul Național Brukenthal deschide expoziția „Samurai. Legendele Japoniei”. Expoziția este organizată în premieră în România cu implicarea Ambasadei Japoniei în România, Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și colecționarului George Șerban.
„Muzeul Național Brukenthal continuă cel mai amplu proiect expozițional din ultimii ani din țara noastră – promovarea stampei japoneze. Începând în 2018, colaborarea cu Ambasada Japoniei în România, cu FITS și colecția privată a avocatului George Șerban a dus la organizarea în România a 17 expoziții de stampe japoneze. A fost organizată la Sibiu, București, Brașov, Timișoara, Iași, Galați, Oradea, Suceava,și în alte orașe din România, atrăgând un număr impresionant de 450.000 de vizitatori. Curatoriate de subsemnatul, unele expoziții tematice cu stampe japoneze au fost organizate în premieră în România și Europa de Est: stampe japoneze din perioada Meiji, stampe japoneze din perioada Edo cu temele Kabuki, Bijin Ga, peisaje, Shunga și istorie. În ultimii ani, Ziua Împăratului Japoniei era sărbătorită în România și prin expozițiile cu stampe japoneze. Lucrul acesta îl facem și în acest an la Sibiu, prin sărbătorirea Zilei Împăratului Japoniei prin această premieră expozițională – stampe japoneze și statui cu samurai. De asemenea, avem deosebita onoare ca la acest eveniment să participe ES dl. Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România începând din luna ianuarie 2024”, a declarat Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal.
„Ne bucurăm că ne alăturăm într-un proiect atât de frumos la aniversarea Zilei Majestății Sale Împăratul Japoniei, Muzeului Național Brukenthal, unul din marile muzee ale României și Europei. Suntem la a 17-a colaborare, iar această expoziție unică în peisajul cultural românesc ilustrează ceea ce înseamnă cu adevărat samuraiul în istoria Japoniei. Mulțumim organizatorilor pentru acest cadou minunat, oferit publicului și specialiștilor, dar mai ales iubitorilor de dialog între cele două culturi importante, română și japoneză. Mulțumim, de asemenea, colecționarului George Șerban, mare iubitor al culturii japoneze, care pune la dispoziție aceste stampe. Transmitem Majestății Sale Împăratul Japoniei urările noastre de sănătate, bucurie și viață lungă! Transmitem urările noastre de bine tuturor reprezentanților Japoniei în România și tuturor partenerilor noștri! Ne dorim să continuăm să naștem împreună proiecte importante pentru bucuria publicului, cel care este rațiunea noastră de a fi!”, a transmis Constantin Chiriac, președintele FITS.
Elita militară a dominat politica, economia și politicile sociale japoneze între secolele al XII-lea și al XIX-lea. Cunoscuți sub numele de bushi sau samurai, acești războinici au ajuns la putere inițial prin priceperea lor marțială – în special, erau experți în tir cu arcul, manevrarea sabiei și călărie. Cerințele câmpului de luptă i-au inspirat pe acești oameni să prețuiască virtuțile curajului și loialității și să fie foarte conștienți de fragilitatea vieții. „Bushido” sau „Calea războinicului” a fost în centrul credințelor și conduitei samurailor. Filosofia sa este „eliberarea de frică”. Însemna că samuraiul și-a depășit teama de moarte. Asta i-a dat pacea și puterea de a-și sluji stăpânul cu credincioșie și loialitate și de a muri onorabil dacă este necesar. Samuraii au devenit în cele din urmă o clasă în sine între secolele al IX-lea și al XII-lea d.Hr. Samuraiul timpuriu era expert în lupta cu arcul și săgeata, folosind săbii pentru luptă strânsă și pentru a-și decapita inamicii. Bătăliile cu mongolii de la sfârșitul secolului al XIII-lea au dus la o schimbare în stilul de luptă al samurailor. Aceștia au început să-și folosească mai mult sabia și, de asemenea, au folosit mai mult sulițele și naginata. Cu toate acestea, stăpânirea artelor războiului nu era deloc suficientă. Pentru a-și atinge și menține bogăția și poziția, samuraii aveau nevoie și de perspicacitate politică, financiară și culturală. În contrast cu brutalitatea profesiei lor, mulți lideri ai guvernului militar au devenit indivizi extrem de cultivați. În perioada Edo (1615–1868), cultul războinicului a devenit oficializat și s-a dezvoltat un cod de comportament idealizat, concentrat pe fidelitatea față de stăpânul și onoarea cuiva. Samuraii din această perioadă au moștenit estetica și practicile tradiționale ale predecesorilor lor și, prin urmare, au continuat relația aparent paradoxală dintre cultivarea artelor războiului și ale culturii.