Muzeul ASTRA a dat startul evenimentelor culinare în 2024 cu un atelier de pregătire a răciturilor și altor bucate tradiționale de sezon. Turiștii au putut gusta piftie în farfurie, răci în blid, răci în tăner, ciorbă cu carne de porc acrită cu moare de varză și popricaș din Banatul Montan. Mâine, meniul include, pe lângă piftie, ciorbă acră cu afumătură de porc și hrean.
„În acest an, Muzeul ASTRA începe în forță șirul evenimentelor culturale de calitate. Deja, din 13-14 ianuarie începem cu evenimente gastronomice, dar în același timp și o curatoriere a gastronomiei specifice perioadei. Noi vrem să comunicăm vizitatorilor că nu e vorba doar de gastronomie, pentru că în spatele unui ceaun stă povestea unei regiuni întregi”, explică managerul Ciprian Anghel Ștefan. La Târgul de țară, Ciprian Ștefan a gătit astăzi popricaș din Banatul Montan, o mâncare gustoasă și consistentă din cinci feluri de carne, a cărei rețetă a aflat-o în vremea studenției.
Printre piftiile pregătite după rețete vechi din toate zonele județului Sibiu, cele din Rășinari s-au bucurat de mare succes în rândul gurmanzilor. „Piftiile – numite și răci, răcituri, aituri, cătărigi – se făceau din șorici, picioare, ciolan și urechi afumate. Erau preparate înainte de Bobotează, atunci când era frig de crăpau pietrele. Se spune că cel mai bine ar fi să se afle și pe masa de Anul Nou, fiindcă porcul este considerat norocos, crescând fără a da multă bătaie de cap gospodarilor și mergând tot înainte, râmând pentru a-și găsi hrana. Pentru a face piftiile, picioarele și urechile se lăsau în apă de cu seara, pentru a se înmuia. A doua zi, se dădeau în câteva clocote și apoi se despicau, se rădeau cu cuțitul foarte bine, se clăteau și se puneau la fiert împreună șoriciul, ciolanul și apă cât să le acopere bine. Se lăsau să fiarbă la foc domol cel puțin 3 ore, până când carnea se desprindea ușor, lăsând oasele curate. Apoi se strecura zeama și se alegeau oasele. Carnea și șoriciul se așezau în blide. Pentru patru picioare, două urechi și un ciolan, se zdrobea o căpățână de usturoi și se pisa împreună cu o lingură de sare până când devenea o pastă. Această pastă se lungea cu zeama fiartă și se amesteca în aceasta, acum se gusta pentru a vedea dacă mai trebuie sare. Apoi se turna zeama peste carne și se puneau la rece să se închege, când începeau să se închege, se presăra pe deasupra boia dulce sau iute”, spune muzeograful Mihaela Gherghel.
La Târgul de țară se află în aceste zile și meșterul popular Ion Mărunțelu din județul Vâlcea, care la 88 de ani încă lucrează străchini și linguri din lemn așa cum a învățat odinioară de la bunicul său.
Turcan: O sărbătoare a delicateselor
Printre vizitatorii evenimentului s-au numărat astăzi ministrul Culturii, Raluca Turcan, președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, vicepreședintele Vlad Vasiu, precum și consulul Germaniei, Kerstin Jahn. „M-am simțit norocoasă să mă aflu în acest sfârșit de săptămână la Complexul Național Muzeal ASTRA, din Sibiu, unde am avut ocazia să admir expoziția ‘Cămașa. Eleganța veșmântului’ ce a reunit cămăși – în special de nuntă – din colecțiile muzeului, expuse fie individual, fie în ansambluri de costume tradiționale aparținând spațiului multietnic transilvănean și din zona de sud a țării. A fost o încântare să admir poveștile cusute pe pânză din vremurile în care acest veșmânt reprezenta o adevărată carte identitară a celui ce o poartă și, mai mult decât atât, povestea unui întreg popor, cu credințele, valorile și îndeletnicirile lui, ce și-a protejat cu prețul vieții teritoriul. De altfel, triumful din 2022 al includerii iei românești în patrimoniul mondial imaterial UNESCO asigură o mai bună conștientizare a valorii acestei arte tradiționale care a devenit, în ultimele decenii, un reper important de identitate națională, precum și a necesității de protecție a practicilor specifice de creație transmise din generație în generație. În acest sens, am decis ca începând cu acest an să concretizăm valorificarea Tezaurelor Umane Vii, o resursă vitală pentru continuitatea meșteșugurilor care constituie valori identitare, alături de Consiliul Județean Sibiu și CNM ASTRA. Mulțumiri speciale doamnelor Mirela Crețu și Iulia Teodorescu pentru realizarea unei expoziții de excepție și de asemenea, îi transmit, ca de fiecare dată, toată aprecierea mea domnului director al CNM ASTRA Ciprian Ștefan, pentru consecvența și inițiativele îndrăznețe care menține acest muzeu în topul european, iar astăzi am avut ocazia să îi apreciez și talentul de bucătar, în cadrul evenimentului ‘Răceala Piftiilor’, o sărbătoare a delicateselor ce ne fac să fim mândri că suntem români”, a spus Turcan.