Vizitatorii Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului au avut parte, ieri, de o altfel de întâlnire cu patrimoniul: nu doar printr-o vizită într-un muzeu în aer liber, printre case, gospodării sau ateliere și instalații tehnice, ci printr-un dialog cu 13 dintre personalitățile cărora li s-a acordat titlul de Tezaur uman viu și membri ai Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
La eveniment au fost prezente și Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, și Raluca Turcan, ministrul Culturii.
„Tezaure umane vii” este titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiționale nealterate.
Treisprezece dintre purtătorii acestui titlu au fost ieri la Sibiu: Petru Borza (6 decembrie 1932), Obârșa, Tomești, Hunedoara – olărit; tezaur uman viu din 2022; Maria Antoaneta Ciucă (4 noiembrie 1946), Poiana Sibiului, Sibiu – confecționat port popular, cusut ii; tezaur uman viu din 2021; Petru Chirteș (11 octombrie 1947), Ibănești (Dulcea), Mureș – prelucrare lemn; tezaur uman viu din 2023; Marilena Iosifaru (4 mai 1948), Corbeni, Argeș – confecționat păpuși „universul copilăriei”; tezaur uman viu din 2023; Ana Bodescu (1 ianuarie 1950), Salva, Bistrița-Năsăud – cusut cu mărgele; tezaur uman viu din 2020; Simion Drînda (4 iulie 1950), Măguri, Măguri-Răcătău, Cluj – prelucrarea metalului, fierărit; tezaur uman viu din 2023; Aurica Cojocariu (4 iulie 1951), Ungureni, Botoșani – țesătoare; tezaur uman viu din 2022; Viorica Tripon (14 iulie 1951), Negreni, Cluj – Prelucrarea fibrelor și firelor textile – țesut; tezaur uman viu din 2021; Viorica Olivotto (31 ianuarie 1955), Slatina, Nucșoara, Argeș – tezaur uman viu din 2022; Ileana Hotopilă (29 martie 1961), Lupcina, Ulma, Suceava – încondeiat ouă; tezaur uman viu din 2022; Vasile Șușca (28 mai 1961), Săcel, Maramureș – confecționat măști; tezaur uman viu din 2022; Vasile Constantin (24 aprilie 1961), Brăduleț, Argeș – constructor instrumente muzicale, prelucrare lemn, rapsod; tezaur uman viu din 2023; Florin Nicolae Poenaru (25 noiembrie 1973), Laz, Alba – iconar; tezaur uman viu din 2020.
Turcan: Casa Artelor – un nucleu al salvgardării și valorizării patrimoniului imaterial din România
„Cred cu tărie că primul pas în păstrarea valorilor identitare ale unui popor este recunoașterea acelor oameni care produc și transmit meștesugurile autentice care fac parte din patrimoniul cultural imaterial. Întâlnirea pe care am avut-o cu deținătorii titlului de tezaur uman viu mi-a demonstrat, o dată in plus, că țara noastră are mulți oameni valoroși care pun preț pe valorile noastre identitare și care merită să fie sprijiniți prin toate pârghiile pentru conservarea acestei seve pur românească. În calitate de ministru al Culturii, împreună cu Consiliul Județean Sibiu și Complexul Național Muzeal Astra, am decis că începând cu anul 2024 să concretizăm valorificarea Tezaurelor Umane Vii, această resursă vitală pentru continuitatea meșteșugurilor care constituie valori identitare, prin angrenarea și contractarea unui număr important de persoane cărora li s-a acordat titlul de Tezaur Uman Viu, pentru pregătirea viitorilor meșteri și certificarea celor existenți, urmând să arhivăm toate informațiile relevante deținute de aceștia pentru a fi documentate și aplicate în viitor. Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului, finanțează proiectul ‘Restaurarea și Revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centrul de Activități și Resurse Regionale’ pentru ca acesta să devină un nucleu al salvgardării și valorizării patrimoniului imaterial din România, un loc pe care meșteșugarii îl vor înnobila prin susținerea atelierelor de creație și vor preda, odată cu tehnicile de lucru, dragostea pentru arta românească autentică. Protejarea patrimoniului reprezintă, pe lângă o datorie pentru generațiile trecute de la care îl moștenim, o responsabilitate pentru prezent în vederea păstrării identității naționale și utilizării lui în mod sustenabil, dar și o obligație pentru a-l transmite generațiilor următoare, astfel încât să contribuie la capacitatea de reziliență a societății românești la provocările viitorului.
Îl felicit pe domnul Ciprian Ștefan că a reușit să formeze o echipă extraordinară la Sibiu alături de care a dus prestigiul Complexului Național Muzeal Astra peste hotare și, de asemenea, pe directorul Muzeului Țăranului Român, domnul Virgil Nițulescu, pentru implicarea activă în acest demers”, a spus Raluca Turcan.
Tezaurele umane vii sunt garanți ai sustenabilității resurselor patrimoniale, potrivit reprezentaților Muzeului ASTRA. „Muzeul ASTRA este considerat și apreciat drept o instituție de cultură model pentru implementarea unui sistem coerent de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, de promovare a acestuia la nivelul tinerei generații și de punere în valoare a lui prin programe naționale. Componentele programului de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial sunt orientate pe patru direcții, fiecare având obiective și realizări specifice: cercetarea științifică; conservarea activă a patrimoniului cultural imaterial; recuperarea memoriei etno-identiare a satului românesc; legitimarea valorilor culturii și artei populare contemporane. Programul Tezaure umane vii se constituie într-un cadru de identificare, protecție, încurajare și punere în valoare a persoanelor creatoare, purtătoare, păstrătoare și transmițătoare de elemente de patrimoniale specifice. Programul reprezintă o modalitate de identificare a acestor personalități ale comunităților deținătoare, dar trebuie să devină și unul de recunoaștere oficială la nivel local și național sau chiar internațional”, au declarat aceștia.