Gusturile iernii

Gusturile iernii

Bucuria sărbătorii de Ignat a cuprins Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului!

Ca în gospodăriile de altădată, socăcițele pregătesc pomana porcului, jumări sau cârnați după rețete tradiționale, iar vizitatorii sunt îmbiați să guste toate aceste bunătăți și să afle povestea lor, dar și să se încălzească la un pahar de vin fiert.

Aici avem ciorba pe care o servim la amiază. Este o ciorbă specifică, ea se face doar în ziua tăiatului porcului, din carne proaspătă de porc. Am folosit doar legume proaspete, am pus ceapă, morcov, pătrunjel și țelină, iar în apa în care fierbe carnea am adăugat și zeamă de varză. La final, ciorba o să fie dreasă cu gălbenuș de ou și cu bulion și, pentru gust și savoare, o să-i adăugăm hrean proaspăt ras. În altă zi, această ciorbă nu se mai prepară sau, dacă se prepară, n-o să mai fie atât de gustoasă, fiindcă o să fie carnea congelată și n-o să mai aibă același gust bun ca în ziua în care se taie porcul.

Felul doi înseamnă pomana porcului. Ea se face din carne proaspătă de porc, am ales bucăți de pulpă, cu multă carne și puțină grăsime, am pus carnea la fiert cu puțină apă, sare și piper. După ce carnea o să se fiarbă, o să-și lase grăsimea în care o să se prăjească, iar la final o să adăugăm vin și usturoi. Pomana porcului se servește cu mămăliguță și murături.

După ce am pregătit mâncarea, o să ne ocupăm de fierberea organelor ca să putem prepara toba și caltaboșii. Aici, în apa care a început să fiarbă, am adăugat condimente, sare, piper, cimbru și foi de dafin, și am pus organele la fiert. După ce o să fiarbă, preparăm toba și caltaboșii.

Am pus la prăjit bucăți proaspete de slănină ca să obținem jumările și untura care se va folosi în decursul anului. Acum jumările sunt cam pe jumătate preparate, o să le lăsăm să se rumenească bine, apoi le scoatem din untură, le adăugăm puțină sare și vor fi bune de mâncat după ce se răcesc. Untura gospodinele o foloseau pe tot parcursul anului la gătit.

Urmează să să tocăm și să pregătim cârnații din carne proaspătă de porc și bucăți de grăsime, iar bucățile de carne și oasele o să vină puse la sare, o să pregătim slănina, o să stea trei-patru zile în sare, după care se scot, se pun la zvântat și apoi o să vină puse la afumat, la un fum natural, unde se va folosi doar lemn de fag și rumeguș de fag.

Cârnatul afumat este pregătit din carne de porc, condimentat cu sare, piper și usturoi, aici sunt mușchiuleții de la porc, care au stat la sare, după care au fost afumați, aici avem pulpă de porc, la fel a stat la sare și afumată, aici avem toba și caltaboșii preparați din organele porcului„, arată Ioana Moga.

Despre Sfântul Ignat, rânduiala țăranilor români și tradițiile de iarnă le vorbește oaspeților muzeograful Mihaela Gherghel, în timp ce măcelarii arată și explică meșteșugul lor, pas cu pas. Patru porci de Mangalița și Bazna au fost sacrificați în acest sfârșit de săptămână, fiecare cântărind aproximativ 200 de kilograme.

„Pentru toți românii, Ignatul înseamnă bucurie mare. Este o perioadă în care se prepară produse care trebuie să ajungă cât mai mult timp din an, produse după rețete tradiționale, păstrate și transmise din familie în familie, din generație în generație. Avem astăzi la Târgul de țară producători care au venit din tot județul Sibiu cu produse făcute de ei după cele mai bune rețete. Pe marginea bucătăriei de la Târgul de țară avem o expoziție în care prezentăm instrumentarul simplu, arhaic, folosit altădată pentru a prepara cârnațul, pentru a face jumerile și absolut toate produsele care se făceau din porc. Probabil că și acum, când ne gândim la tăierea porcului de Crăciun, ne gândim întotdeauna la Ignat, care vine de la Sfântul Ignatie Teoforul. Tradiția poporului român a reușit întotdeauna să lege planul spiritual de planul material, mai lumesc, al mâncării, pentru că Dumnezeu a fost și este legat de ființa poporului român. Toate activitățile românilor începeau, continuau și se terminau cu o rugăciune, cu închinăciune, iar astfel a venit natural această legătură între o sărbătoare care era aproape de momentul în care se întâmplau părți ale tradiției populare legate de alimentație”, susține Mihaela Gherghel.

Tot la Târgul de țară din Muzeul ASTRA, turiștii se pot întâlni cu producători sibieni pentru a se aproviziona cu produse din carne, brânzeturi, murături, miere și multe altele.

„Suntem de la Râu Sadului, am venit astăzi la Ignat cu produse tradiționale de porc și de oaie. Avem aici jumări, slănină, coaste, ciolan de porc, burduful de munte de la Râu Sadului, telemea de oaie maturată, ceafă de porc, cârnați afumați. Am mai venit cu sloi de oaie, tradițional în zona noastră, a Sibiului. E mâncarea ciobanului, cum se spune la noi: carne de oaie fiartă în untura ei, adică în grăsimea oii, e foarte gustos, se mănâncă rece, dar se poate și încălzi și asta era mâncarea ciobanului când mergea în transhumanță, la drum. O bunătate! Așteptăm Crăciunul, să punem pe masă toate de-ale porcului, însemnând caltaboși, cârnați, slănină de pe burtă, pecie afumată, piftii, cocoloș cu brânză de burduf, tobă și, în rest, voie bună!”, mărturisește Florin Tara, oier din Râu Sadului. La taraba alăturată veți găsi o adevărată bogăție de produse conservate. „Am adus castraveți murați în saramură, din grădină, vinete la borcan, gogoșari murați, tot făcuți de noi, zacuscă făcută în casă, gogonele, gogoșari umpluți cu conopidă, toate făcute după rețetele bunicilor”, ne asigură Adelaida Hanzu din Gura Râului.

Evenimentul „Târgul de țară la Ignat” se desfășoară și astăzi până la orele 16.00.

Răspunde