Bucatele, cântecele, dansurile și meșteșugurile de pe Valea Târnavelor, de pe Valea Hârtibaciului și din Țara Secașelor și-au dat întâlnire cu iubitorii tradiției, astăzi, la Târgul de țară din Muzeul ASTRA.
Pentru câteva ore, Muzeul în aer liber a fost centrul județului Sibiu, căci trei comunități din toate zările au încins jocul, dar și ceaunele, spre marea surpriză a turiștilor. În timp ce dansatorii din toate generațiile, de la 4 la 60 de ani, culegeau aplauze la scenă deschisă, în alt colț al Târgului de țară stuparul Nicolae Stoica din Hoghilag pregătea pe loc lumânări din ceară, alături străluceau în soarele după-amiezii dovlecii și tărtăcuțele crescute în Mărginimea Sibiului sau borcanele cu murături ale unei gospodine din Săcel, ceva mai departe fierbea la foc aprig tocana de noatin în grija lui Simion din Chirpăr, iar copiii așteptau cu nările fremătând deliciosul lichiu cu prune.
Gustul bun de altădată și tradițiile vii
„Vremea aceasta frumoasă ne-a adus însuflețire multă la Muzeul ASTRA, prin intermediul reprezentanților comunităților. Avem astăzi o nouă ediție a ‘Târgului comunităților rurale’, prin care comunitățile vin să-și arate tradiția moștenită și bucuria de a trăi. Avem reprezentanți din comuna Chirpăr, din comuna Hoghilag și de pe Țara Secașelor. Meșteșugarii ne arată îndemânarea lor, iar gospodinele ne aduc gustul bun de altădată, dar și din fiecare casă a românilor care sărbătoresc. Ne bucurăm de un spectacol cu tineret foarte mult, foarte dornic de a-și păstra tradiția, de a o promova și a o duce mai departe, avem ‘Purtata Secașelor’, ‘Mugurașii de pe Târnavă’ și ‘Jucătorii din Chirpăr’ – aceștia ne prezintă atât jocurile populare moștenite de la cei dinaintea lor, cât și cântece. Iar bucătăresele ne încântă cu mirosul și gustul mâncărurilor, de la ciorba de vițel la tocana de porc cu cartofi ca la Hoghilag sau tocana de noatin de la Chirpăr și varză călită – pentru că acum este sezonul legumelor din belșug – cu ciolan afumat”, povestește Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA.
„De la Hoghilag venim și pregătim o tocană de porc cu cartofi și chimin. Avem și produsele noastre de la Hoghilag, zacuscă și dulcețuri și vestitele noastre tuberoze”, ne arată Marcel Todea. Alături, soția sa vinde o mulțime de bunătăți la borcan, dar și săpun de casă cu parfumul irezistibil al tuberozelor pentru care a devenit celebră comuna din nordul județului. „Venim de pe vestitul tărâm al tuberozelor, frumoasele flori pe care le cultivăm la Hoghilag. Din tuberoze facem manual săpun cu un miros puternic. Avem și alte produse de la noi, sperăm că vă încântă și vă așteptăm cu mare drag să ne treceți pragul”, spune Carmen Todea.
Mihaela Gherghel, muzeograf: „Mesajul evenimentelor Târgului de țară este acela de a fi cât mai mult timp împreună și a trăi frumos, cu tradiția și cu ceea ce am moștenit, dar și cu ceea ce trăim și ducem mai departe.”
Răbdare și măiestrie
Cămășile și pălăriile brodate de pe Valea Hârtibaciului au atras toate privirile. „Am venit de la Retiș cu costume populare ce se lucrează la noi. Sunt lucrate de mână… și de război. Tineretul nu mai prea lucră, dar noi, astea mai bătrâne care am mai lucrat, mai facem până mai putem. Să faci un costum durează luni întregi. De exemplu, să coasem o ie durează patru săptămâni, după aia se fac crătințele și la astea se durează mai mult, pe urmă laibărul. O ie țesută o vindem cu 600 de lei, laibărul cu 350 și crătințele tot 600”, explică două localnice din Retiș. Alături de ele se afla celebrul Marcel Părău, interpretul agnițean de folclor care în ultimii ani și-a cultivat îndemânarea de a confecționa pălării brodate tradiționale. „Cultura tradițională, meșteșugul este încă la el acasă pe Valea Hârtibaciului. Invitația a fost binevenită pentru că, prin activitățile care se fac aici, în Muzeul ASTRA, putem demonstra încă o dată că lăzile noastre de zestre încă sunt pline, creatorii noștri populari sunt încă vii și avem ce arăta publicului care trece prin acest muzeu, meșteșugul broderitului, al cusutului mărgelelor pe pălăriile junilor din Valea Hârtibaciului și toată măiestria țesutului, arta cusutului încă este la ea acasă și cred că, prin muzeu, flacăra rămâne vie”, a conchis Marcel Părău.