Cea mai faină zi de toamnă sibiană a adus împreună, la Muzeul ASTRA, peste două mii de vizitatori și 150 de oieri, producători locali, meșteri, dansatori, interpreți de folclor, actori și muzeografi. Obiceiuri și tradiții din Mărginimea Sibiului, roade îmbelșugate ale pământului și ale muncii sibienilor harnici, spectacole și bucate gustoase au însemnat tot atâtea motive de bucurie într-o adevărată zi a recunoștinței.
„În perioada 22-27 septembrie, proiectul «Animă ASTRA» reunește nouă ateliere de meșteșuguri populare în opt locații din incinta celui mai frumos muzeu în aer liber din Europa. Iată-ne într-un spațiu de poveste, vorbind de coborâtul oilor de la munte. Toamna, încet-încet, își intră în drepturi, zilele parcă se scurtează, răcoarea și ploile vin în semn de belșug peste noi, iar ciobanii, rând pe rând, își așază desagii pe măgari sau pe cai, cu tot instrumentarul lor și coboară în comunitățile lor, unde așteaptă să-i întâlnească pe cei dragi, să-și încheie socotelile cu oamenii care le-au dat oile la vărat, să ducă brânza acasă și să se bucure, mulțumind lui Dumnezeu, de roadele unui pe care Dumnezeu l-a rânduit a fi bogat”, a spus amfitrionul zilei, îndrăgitul interpret Traian Stoiță.
Reconstituirea obiceiului coborârii oilor de la munte a fost însoțit de muzică și voie bună oferite de Grupul de Muzică Tradițională Românească „Junii” condus de profesorul Cosmin Verde, Ansamblul Folcloric „Purtata Secașelor” din Miercurea Sibiului, Daniela Carmen Popa, Sebastian Stan, Codrin Murdășan, Gabriel Popescu, Adrian Răulea, Grupul Folcloric „Doruri sibiene”, Izabela Tomița, Ansamblul Folcloric „Ceata Junilor”, Fanfara Neppendorfer Blaskapelle, Grupul folcloric „Nunta ciobănească” din Rășinari și „Fluierașii” din Boița coordonați de profesorul Ioan Răulea. Drumul n-a fost ușor, căci în fața pavilionului de joc din Jina, haiducul Bălan – interpretat de actorul sibian Ciprian Poșa – a ținut calea trecătorilor și doar intervenția rapidă a „jândarului” Adrian Alexe a salvat situația.
De la stână la târg
„În cadrul proiectului «Animă ASTRA 2023», cofinanțat pe Agenda Culturală a municipiului Sibiu, am reușit astăzi să ilustrăm prin atelierele specifice meșteșugărești, prin muzică și dans, coborâtul oilor de la munte, un obicei care se întâmpla în calendarul pastoral în a doua jumătate a lunii septembrie, atunci când ciobanii, cu produsele stânei, coborau în sat și apoi mergeau la târguri pentru a le valorifica. Nu întâmplător am ilustrat și atelierele meșteșugărești, respectiv dogăritul și arta realizării burdufului, pentru că produsele stânei de secole se păstrau în aceste recipiente. Rolul meșteșugarilor era unul esențial. Aceștia produceau vasele și coborau din Munții Apuseni – dogarul nostru e din Vidra, spre exemplu – spre satele de ciobani, acolo unde își vindeau produsele la târgurile de toamnă pentru păstrarea brânzei frământate. La fel și burduful, specific zonei Sadu – Râu Sadului, îl avem pe producătorul care nu e doar proprietarul stânei, ci și cel care face acest burduf. Deci, iată, există o legătură între meșteșug și produs”, a arătat Lucian Robu, directorul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului.
Unul dintre cei mai cunoscuți oieri nelipsit de la evenimentele Muzeului ASTRA, Florin Tara a adus de la Râu Sadului brânzeturile care duc faima Mărginimii Sibiului în toată țara.
„Am venit, ca în fiecare an, cu burduf de munte, de la 2.000 de metri altitudine. De aceea e de o calitate deosebită, acolo iarba e foarte grasă, animalele pasc iarbă sănătoasă și de aceea este și produsul acesta excelent. Am mai făcut un pic de caș cum se face la stână, un pic de telemea proaspătă, am făcut unt de oaie, bătut la bădău, din care oamenii au putut degusta, am servit și brânză de burduf, telemea de oaie maturată, brânză în beșică, așa cum se ia la drum. Mai avem rachiu de prună, mere nestropite, din grădina noastră, avem de toate… Ne bucurăm de oameni mulți, vreme bună, chiar dacă dimineață a plouat un pic, și așteptăm cât mai multă lume la Muzeul ASTRA”, ne-a spus Florin Tara.
Alături, alți gospodari pregătesc bulz cu brânză de munte: „Mămăliga o facem acolo, la ceaun – punem apă, sare, lăsăm să fiarbă, pe urmă punem făina. Amestecăm foarte bine, să nu rămână cocoloașe, iar când e destul de fiartă, o turnăm pe masă, tăiem și punem un pic de brânză la mijloc în fiecare bucată, după care o adunăm și acum, după gust, se poate pune la copt pe jar sau se poate mânca așa. La stână se mănâncă pe jar, că se rumenește bine.”
„Iarna se fac nunțile de ciobani, că vara ei stau pe munți”
„Este o zi foarte importantă pentru rășinăreni. Noi, femeile, cu drag așteptăm ciobanii să vină acasă, pentru că un an de zile rar îi vedem cu noi acasă și ne e foarte dor de ei. Ei își coboară de la munte oile, își adună din stână crinta, ciubărul și tot ce au acolo, le pun pe măgari și vin acasă. Înainte vin ei, pe urmă oile după ei, câinii în jurul lor, vin toți la vale până coboară în Rășinari. Acolo îi așteptăm cu drag și cu dor. Cu tot dragul l-am așteptat și eu pe soțul meu, că ei vara nu pot face nunți, fiind la stână. Noi așteptăm toamna să vină, să ne ceară de la părinți, să facem nuntă iarna. Iarna se fac nunțile de ciobani, că vara ei stau pe munți”, a povestit cu mult har una dintre rășinărencele din grupul folcloric „Nunta ciobănească”.
Daniela Carmen Popa: „Întreaga echipă a muzeului este «acasă»”
Tot despre tradiție, despre iubire și despre datorie a fost vorba și ceva mai târziu, într-un moment emoționant pus la cale de Ciprian Anghel Ștefan, managerul Muzeului ASTRA, care a surprins-o pe tânăra cântăreață Daniela Carmen Popa cu un cadou de nuntă. „În 2012, Muzeul ASTRA pornește pe un drum greu. Drumul animațiilor culturale, prin care Muzeul ASTRA vrea să fie asumat de dumneavoastră, creând activități culturale prin care să simțiți ce înseamnă valorile identitare. În 2012, Dana Popa, verișoara mea, începea în muzeu animațiile culturale cu doi instrumentiști. Era pe fiecare alee, la fiecare intersecție, cânta, dansa și vă provoca. Muzeul ASTRA a primit datorită animațiilor culturale și a programelor de dezvoltare comunitară marele premiu European Museum Academy și ea are un merit! Ieri s-a cununat și din partea Muzeului ASTRA ne arătăm recunoștința și te așteptăm la noi, acasă!”, a rostit Ciprian Ștefan pe scena Târgului de țară, imediat după recital. Emoționată până la lacrimi, Daniela Carmen Popa i-a mulțumit cu glas tremurat: „Întreaga echipă a muzeului este «acasă», este parte din familie și promit că, atunci când o să fie nunta mare, toți veți fi acolo prezenți. Mulțumesc domnului director care și ieri a fost lângă mine și Doamne ajută! Să ne vedem la cât mai multe evenimente, cu amploare tot mai mare, pentru că și muzeul și dvs., prin susținerea pe care ne-o oferiți, meritați asta”.
Recolte bogate
Dulcețuri și siropuri, fructe și legume, must de mere, must de struguri, vin, lactate, prăjituri și plăcinte, produse apicole, zacuscă și multe alte delicatese de sezon au fost aduse la vânzare, așa cum erau târgurile de altădată. „Tot astăzi, în cadrul programului «Târgul de țară: grădină și peisaj legumicol 2023», avem Ziua Recoltei. Este momentul în care acești producători se regăsesc aici cu cumpărătorii lor. Prin prezența lor, accentuăm faptul că programele Muzeului ASTRA dedicate gastronomiei tradiționale, cercetările și contactele cu producătorii se materializează aici. E o comunitate a celor care sunt alături de noi și care ilustrează prin tot ceea ce produc un mod de viață sustenabil, iar Muzeul ASTRA este garantul acestui trai sănătos cu produse tradiționale. Sărbătoarea Recoltei crește de la an la an. Acum depășim 30 de producători, circa zece meșteșugari și, desigur, vizitatorii care se bucură de aceste produse, le degustă, noi oferim și spre degustare aceste produse. Este cea mai bună platformă de întâlnire a tradiției cu iubitorii de frumos”, a precizat Lucian Robu. Turiștii au mai putut degusta ciorbă de legume cu carne de vițel și găluște, varză călită cu cârnați, zacuscă și plăcinte cu măr sau cu prune, toate pregătite pe loc. În plus, au avut prilejul să răsucească mlădițele de răchită pentru a face coșuri împletite, sub îndrumarea unui meșter din Harghita, ori să culeagă, să depănușeze și să sfârnească porumbul din ogorul muzeului.
