Opera Naţională Bucureşti prezintă opereta „Crai Nou”, de Ciprian Porumbescu, sub auspiciile Sibiu Opera Festival, ediţia XXII – un proiect organizat de Filarmonica de Stat Sibiu cu sprijinul Ministerului Culturii, Consiliului Judeţean Sibiu şi Primăriei municipiului Sibiu – în Anul Ciprian Porumbescu.
Spectacolul este programat joi, 12 octombrie, ora 19.00, la Centrul Cultural „Ion Besoiu” Sibiu, sub conducerea dirijorului Daniel Jinga. Biletele pot fi achiziţionate pe www.iabilet.ro sau de la casa de bilete a Filarmonicii la preţul de 80 lei (50% reducere pentru elevi, studenţi, pensionari) până duminică, 1 octombrie, respectiv 100 lei (50% reducere pentru elevi, studenţi, pensionari) începând de luni, 2 octombrie.
„Este prima compoziţie de gen a literaturii lirice româneşti. Lucrarea are la bază teme muzicale şi obiceiuri ancestrale autohtone. La 140 de ani de la premieră, opereta ÂŤCrai NouÂť de Ciprian Porumbescu, revine într-o nouă şi extraordinară abordare. Valorile culturale româneşti au fost măiestrit transpuse în muzica operetei Crai Nou, capodoperă de pionierat cultural românesc şi moment primordial de aderare a românilor la marea cultură europeană”, a declarat dirijorul Daniel Jinga, managerul Operei Naţionale Bucureşti, despre opereta Crai Nou.
„Crai Nou” de Ciprian Porumbescu a fost prima operetă românească cultă, a cărei premieră absolută a avut loc pe 27 februarie 1882, în Braşov. Premiera s-a bucurat de un succes extraordinar, publicul ovaţionând cu entuziasm la sfârşitul spectacolului.
În „Crai Nou”, veselia şi poezia sunt coordonatele principale ale unei atmosfere tipic româneşti, plină de optimism. Lucrarea are la bază un mit popular care spune că luna nouă poate aduce fericirea celor îndrăgostiţi.
Producţia Operei Naţionale Bucureşti, în regia lui Ioan Răzvan Dincă, scenografia lui Adrian Damian, sub conducerea muzicală a maestrului Daniel Jinga, recreează atmosfera unei lucrări care îmbină muzica, într-un mod armonios, cu elementele coregrafice şi proiecţiile digitale, redând astfel reprezentări şi simbolistici care, spune regizorul, speră să fie valide pentru publicul larg.
La mai bine de trei decenii după prima operetă românească, „Baba Hârca” de A. Flechtenmacher (reprezentată la Iaşi, pe 26 decembrie 1848), apare „Crai Nou” a lui Ciprian Porumbescu, pe textul lui Vasile Alecsandri, a cărei primă reprezentare publică a avut loc la Braşov, în 1882, în în sala de festivităţi a Gimnaziului Românesc, pe o scenă improvizată. Interpreţii au fost nişte artişti amatori din oraş. Cu toate acestea, reprezentaţia a fost unul dintre cele mai de seamă evenimente culturale ale muzicii româneşti. Piesa dramatizată de Vasile Alecsandri a fost scrisă cu destinaţie specială de către autor pentru a fi pusă pe muzică. Alecsandri s-a gândit în acest sens la Alexandru Flechtenmacher sau la I. A.Wachmann. Textul piesei este însă preluat şi respectat cu stricteţe în creaţia sa de către Ciprian Porumbescu.
În muzica operetei, se recunosc două surse de inspiraţie – cea a folclorului românesc şi cea a operetei clasice vieneze. Se ştie că dorinţa mare a lui Porumbescu era să creeze o operetă izvorâtă din folclor. Ceea ce a şi reuşit, opereta „Crai Nou” devenind un reper al muzicii româneşti din secolul al XIX-lea. Opereta îmbină veselia cu tuşa poetică, visătoare, într-o atmosferă românească extrem de tonică, stenică, creată de o muzică simplă şi caldă şi urmăreşte un mit popular care spune că Luna Nouă („Craiul Nou”) poate aduce fericirea celor îndrăgostiţi. Subiectul a fost preluat din lumea satului moldovenesc. Acţiunea se petrece în 1851, având la bază o veche legendă populară, o poveste despre dragoste cu mult tâlc.
„Abia în 1882, o dată cu apariţia lui âCrai nou’, putem consemna un salt calitativ în operetă, abia atunci trăsăturile genului, fundamentate în creaţia lui Offenbach şi J. Strauss, se identifică întru totul într-o operetă românească. Din acest moment putem vorbi despre opereta naţională în sensul clasic al noţiunii, întrunindu-se cerinţele dramaturgico-muzicale ale genului”, consemna Octavian Lazăr Cosma în „Hronicul muzicii româneşti: 1858-1898”.