Ziua cânepii, ediția a VIII-a, s-a organizat la Geoagiu de Sus, comuna Stremț, județul Alba în perioada 18-19 august 2023, de către Mariana Malvina Mereu în parteneriat cu Primăria comunei Stremț, CANEP ART și Asociația „VATRA”. O întâlnire de suflet între cei ce știu tainele cultivării cânepii și cei ce vor să le descopere. O comunitate ce își (re)descoperă Tradițiile și le arată lumii întregi.
Muzeul ASTRA a fost reprezentat la acest eveniment într-un efort de introspecţie ştiinţifică bazată pe deschidere către comunitatea din care face parte şi pe care o serveşte, plecând de la cunoașterea nevoilor reale ale beneficiarilor săi. A fost o mare bucurie reîntâlnirea cu Darius Juncan (împletit fibre vegetale) alături de bunicul său Gligor Juncan de la care a „furat” tehnica de împletire a bicelor din cânepă. În ateliere atractive și diverse, printre copii curioși și dornici de a învăța ceva nou, i-am regăsit pe alți patru premianți la faza națională a Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale”: Monica Pop (cusut cămăși), Tatiana Ursu (țesut cătrințe), Dumitru Bandi (confecționat jucării) și Carina Oțel (pirogravură).
Cânepa (Canabis sativa) este o plantă anuală cultivată în zonele cu climă temperată. Semănată în aprilie, cânepa de vară ajunge la maturitate la sfârșit de iulie – început de august, iar cea de toamnă, patru săptămâni mai târziu. Momentul recoltării cânepii are implicații directe asupra calității fibrelor.
Cânepa a fost folosită pe teritoriul României încă din neoliticul târziu. Herodot menționa că tracii foloseau cânepa la confecționarea îmbrăcămintei. Din secolul al XVIII-lea, foile de zestre stau mărturie despre folosirea cânepii la realizarea pieselor textile (de port sau de utilitate casnică).
Cânepa parcurge un drum lung și anevoios până la a fi pânză. Tulpinile se smulgeau și se legau în mănuși (mănunchiuri) ce erau așezate la uscat și apoi se puneau la topit într-o apă curgătoare. Când fibra începea să se separe de tulpină începea spălatul, ce presupune mult efort și o tehnică anume – mănunchiul se rotea deasupra capului și se lovea cu putere de apă, până când cânepa se albea. Urma uscarea la soare, melițatul, pieptănatul și heciuala. Din piepteni se obțineau câlții – un fir mai gros, iar din hecele fuiorul – un fir lung și subțire. Caierul de cânepă se toarce cu fusul, firul se înșira pe râșchitor, se face jireghie care se pune la albit în ciubăr peste care se turna cenușarul (cenușă din vatră cu apă clocotită). Jireghile opărite câteva ore se duc la spălat. După uscare se trecea pe vârtelniță, se deapănă și apoi se urzea războiul de țesut. Femeile trebuiau să termine de tors cânepa și de țesut pânza până în Joia Mare când Joimărița venea să verifice cât de harnice au fost, pedepsindu-le pe cele leneșe.
Cămășile de cânepă sunt confortabile și protectoare, răcoroase, țin insectele departe, ne îmbracă în viața de zi cu zi.
Cultivarea cânepii contribuie la obiectivele Pactului verde european:
- stochează carbon – un hectar de cânepă sechestrează între 9 și 15 tone de CO2 – la fel ca o pădure tânără, dar în doar cinci luni
- întrerupe ciclul bolilor plantelor – atunci când se utilizează în rotirea culturilor, cânepa contribuie la întreruperea ciclului bolilor plantelor. În plus, cânepa este o barieră naturală pentru buruieni, întrucât crește repede și le umbrește;
- previne eroziunea solului – frunzele dese de cânepă acoperă solul, reducând pierderile de apă și protejând solul de eroziune. Cânepa acoperă solul la doar trei săptămâni de la germinare;
- contribuie la biodiversitate – planta înflorește în general în perioada iulie-septembrie, când alte culturi nu mai produc polen. În plus, produce cantități mari de polen. De asemenea, oferă adăpost pentru păsări, iar semințele de cânepă sunt hrană pentru animale;
- nu necesită pesticide deloc sau aproape deloc – este sensibilă la puțini dăunători, ceea ce înseamnă că utilizarea insecticidelor, erbicidelor și fungicidelor poate fi evitată în majoritatea cazurilor.
În planul său de acțiune privind economia circulară, Comisia Europeană declară că sectorul textil este una dintre pietrele de temelie ale tranziției către o economie mai ecologică și mai durabilă și încurajează actorii din sector să caute noi materiale și modele economice. În acest scop, Comisia va propune o strategie cuprinzătoare a UE pentru textile durabile, urmărind să creeze un model economic mai durabil, mai inovator și mai circular.
Mirela Crețu, director Muzee pavilionare şi Managementul patrimoniului Muzeul ASTRA