„Frumos. Ceramic. Folositor” la Muzeul ASTRA este un altfel de târg al olarilor pentru că îi scoate pe meșteri din zona de confort, îi provoacă la concurs să revitalizeze tehnica unui vechi centru de olărit, îi pune în contact cu publicul prin demonstrații la roată și ateliere gastronomice.
A XI-a ediție, încheiată ieri, a fost dedicată ceramicii de Kuty. Evenimentul a atras aproape 7.000 de vizitatori.
„Muzeul ASTRA a organizat, în perioada 28-30 iulie, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, cea de-a XI-a ediţie a Târgului «Frumos. Ceramic. Folositor» cu tema «Ceramica de Kuty». Pe parcursul a trei zile, 45 de olari din România, Ungaria şi Republica Moldova s-au întrecut la roata olarului şi au gătit pe vatră deschisă, în vasele de lut create de ei, reţete tradiţionale. Meșterii olari au lucrat la roată și au decorat, în faţa juriului, un vas de Kuty din colecţia Muzeului ASTRA. De asemenea, au prezentat juriului două piese (farfurie, cană, oală sau cănceu, decorative sau utilitare) realizate în atelierul lor şi au gătit în vasele proprii pe vatră deschisă reţete specifice zonei din care provin. Pe toată toată durata târgului, latura expoziţională şi cea comercială a fost completată cu un grad mare de animaţie culturală, demonstraţii practice de olărit şi de gătit, ateliere experimentale de modelare și presare a lutului, decorare și ardere a ceramicii. Piesele intrate în concurs au fost donate Muzeului ASTRA, astfel încât colecția de ceramică s-a îmbogățit cu 40 de piese de ceramică cu influențe specifice ceramicii de Kuty și Rădăuți. Sâmbătă, 29 iulie, între orele 17.00-19.00, la Târgul de țară, invitații noștri Virgil și Adriana Scripcariu, Fundația Școala de la Piscu, dr. Szőcsné Gazda Enikö, Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, dr. Mirela Crețu și dr. Karla Roșca, Muzeul ASTRA Sibiu și olarii din târg au discutat despre muzeul – un furnizor de soluții pentru tranziția verde, modele de revitalizare a ceramicii și ceramica de Kuty. Demonstraţiile culinare s-au desfăşurat la Târgul de ţară din Muzeul în aer liber în perioada 28-30 iulie, iar olarii-bucătari au gătit, în vase de lut pe vatră, deschisă reţete româneşti, maghiare şi moldovenești precum: tocană de fasole cu carne și ciuperci, tăiței cu brânză, caș și bacon a la Norbert, tocăniță de fasole verde, tocăniță cu carne de porc și cu cartofi, tochitură moldovenească, tocăniță cu urechi de porc, gulaș secuiesc cu afumătură și ciuperci, ciolan cu varză, gulaș «Szekej» a la Petofi Sandor, tocăniță de porc cu găluște, gulaș secuiesc cu afumatură și ciuperci. În cele trei zile, olarii bucătari au gătit 600 de litri de mâncare”, au precizat orgnizatorii.
Premiile ediției
PREMIUL „LEȘ GABOR” – Ambrus Emese, Aiton, jud. Cluj
1. Attila Szabó, Zalău, Premiul pentru curajul revitalizării ceramicii
2. Saly Robert și Saly Annamaria, Satu Mare, Premiul pentru frumusețea formelor
3. Sarkany Szobolcs și Melinda, Marghita, Bihor, Premiul pentru curajul de a executa scene de gen
4. Bîscu Ionuț, Horezu, Vâlcea, Premiul pentru executarea decorului
5. Balint Csaba, Miercurea Ciuc, Premiul pentru frumusețea decorului
6. Csibo Marta și Csaba, Borla, Zalău, Premiul pentru o ceramică inovativă, între Zalău și Kuty
7. Kaldy Karoly, Györ, Ungaria, Premiul pentru frumusețea cromaticii
8. Forro Istvan și Maria Agoston, Ungaria, Premiul pentru precizia decorului
9. Nagyné Török Zsóka, Tiszafüred, Ungaria, Premiul pentru rafinamentul ceramicii
10. Kopacz Levente și Katalin, Premiul pentru cea mai translucidă ceramică
Juriul pentru concursul de olărit a fost format din Leș Norbert, olar din Bodony (Ungaria) și dr. Karla Roșca și dr. Mirela Crețu, de la Muzeul ASTRA.
Sponsorii evenimentului au fost S.C. Interceram Sighișoara și RO CADPLAN SRL.
Cum s-a vâzut târgul prin ochii organizatorilor, ai participanților și ai turiștilor, aflați urmărind reportajul nostru!
„În fiecare an, numărul olarilor crește. Dacă în 2013, la prima ediție, am avut zece olari, anul acesta avem 45 de olari din România, Ungaria și Republica Moldova. Tema este ceramica de Kuty. Fiecare olar a trebuit să prezinte juriului două vase lucrate în atelier, specifice ceramicii de Kuty, să demonstreze că știu să lucreze pe roată și să gătească rețete specifice zonei din care provin. Surprinzător, în fiecare an, publicul caută ceramică nu doar pentru decor, în special ceramică utilitară. Noi încercăm să educăm gustul publicului, să-i învățăm pe oameni ce este o ceramică utilitară, cum se poate găti în vasele de lut, pentru că e foarte important ca vasele de lut să conțină șamotă, pentru a putea fi puse pe vatră deschisă. Nu toată lumea cunoaște acest secret.
Se pare că olarii încep să înțeleagă că este foarte bine să iasă din zona de confort și să demonstreze ceea ce știu ei să facă, că stăpânesc tainele lutului, să împărtășească vizitatorilor aceste secrete și să se documenteze în colecțiile Muzeului ASTRA, pentru că noi punem la dispoziția lor colecțiile.
Înainte de a ajunge în Muzeul ASTRA, să participe la concurs, olarii noștri intră în colecții, primesc fotografii din arhivă și încep să lucreze acasă, iar piesele pe care le vedeți sunt cele cu care ei intră în concurs. Au trebuit să aducă o farfurie și un canceu sau o oală. Este un altfel de târg al olarilor, o nouă abordare. Încercăm în același timp să-i aducem și pe antreprenori, suntem deschiși și către restaurante sau pensiuni, ei pot veni în târg, să aibă un dialog deschis cu meșterii olari și cu ceramiștii și să integreze această ceramică, să servească sau să se gătească în oalele de lut.
Fiecare ediție a târgului revitalizează un centru vechi de olărit. Ceramica de Kuty are o tehnică specifică: decorul este ralizat prin incizie în lutul moale, iar apoi este aplicată vopseaua și pe urmă smalțul. Specific ceramicii de Kuty și de Rădăuți este fondul alb-gălbui și cromatica verde și galben, cu motive zoomorfe, antropomorfe, scene epice, religioase și în special zodiacul. Se spune că această ceramică are influențe bizantine. A fost găsită și în ceramica transilvăneană, de exemplu în ceramica de Bistrița și cea de Drăușeni, apoi s-a extins spre Kuty, Rădăuți și Botoșani. Astăzi există un singur olar, la Botoșani, Eusebiu Iacinschi, care mai lucrează ceramică de Kuty sau de Rădăuți. Este o provocare mai ales pentru olarii din străinătate, cei din Ungaria, pentru că ei folosesc alt tip de materie primă și akți oxizi cumpărați din magazinele de profil, față de olarii noștri, care încă mai lucrează cu lut adus din malul râului, din gospodărie, și cu oxizi pe care și-i prelucrează la râșniță”, a explicat organizatoarea evenimentului, Karla Roșca, șef serviciu Expoziții în cadrul Muzeului ASTRA.