Peste 20 de monumente etnografice din Muzeul ASTRA au ajuns să fie degradate grav din cauza infiltrațiilor. O situație dificilă se întâlnește și în cazul Pavilionului Muzeal Multicultural, clădire relativ nouă, care însă nu mai corespunde normelor în domeniu, iar obiectele de patrimoniu din interior sunt expuse riscului de deteriorare. Pentru a rezolva problemele, managerul Ciprian Ștefan se bazează pe sprijinul Companiei Naționale de Investiții.
Conducerea Muzeului ASTRA a solicitat includerea obiectivului de investiții „Pavilion Muzeal Multicultural și monumente etnografice de patrimoniu Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu” în Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, subprogramul „Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”. Consiliul Judeţean Sibiu va vota în ședința ordinară de mâine, 27 iulie, un proiect de hotărâre privind predarea amplasamentului imobilelor terenuri și construcții către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin Compania Națională de Investiții, în vederea realizării proiectului de investiții.
Ciprian Anghel Ștefan, manager Muzeul ASTRA: „Complexul Național Muzeal ASTRA este cea mai importantă instituţie etnomuzeală din România. Pentru a rămâne relevant pentru publicul său, este absolut necesară demararea lucrărilor de remediere a degradărilor produse la clădirea Pavilionului Muzeal Multicultural (PAMM) și la monumentele etnografice. Aceste lucrări sunt necesare atât pentru a se creea, în spațiile de depozitare și de expoziție situate la demisolul clădirii PAMM, condițiile climatice de depozitare și de expunere a obiectelor de patrimoniu impuse de normele de conservare a obiectelor de patrimoniu din depozite și sălile de expoziții și pentru repunerea în circuitul de vizitare a monumentelor afectate, cât mai repede posibil.”
„Datorită condițiilor de microclimat specifice zonei de pădure și a schimbărilor climatice majore din ultimii ani, perioade cu precipitații abundente care alternează cu perioade de secetă, atât clădirea Pavilionului Muzeal Multicultural, cât și un număr de peste 20 de monumente etnografice prezintă infiltrații. La această dată, în clădirea Pavilionului Muzeal Multicultural sunt infiltrații care au afectat funcționarea aparaturii de ventilare-climatizare din spațiile expoziționale și depozitele de patrimoniu, precum și obiectele depozitate în acestea, funcționarea instalațiilor este deficitară, iar condițiile climatice de depozitare a obiectelor de patrimoniu și a sălilor de investiții este serios agravată, climatul necesar impus prin norme de conservare nu este respectat și se riscă deteriorarea obiectelor de patrimoniu din depozite și sălile de expoziții”, arată Ciprian Ștefan, într-o adresă transmisă Consiliului Județean.
Costuri mari
Cheltuielile pentru refacerea și aducerea la starea inițială a clădirii Pavilionului Muzeal Multicultural se vor stabili în urma studiilor, expertizelor și studiului de fezabilitate — faza D.A.L.I., care se va întocmi ulterior. Costurile care vor rezulta în urma evaluării pagubelor de către experți și proiectanți se vor adăuga costurilor necesare refacerii și aducerii la forma inițială pentru monumentele etnografice din Muzeul în aer liber, care în iunie 2021 au fost aproximate la 1.171.900 lei, însă și ele au nevoie de actualizare, având în vedere creșterea substanțială a prețurilor materialelor de construcție și a manoperei. „Infiltrațiile sunt la demisolul clădirii, în partea unde spațiul se află în interiorul terenului, pereții clădirii de jur-împrejur aflându-se în pământ. Acesta este și motivul pentru care la această dată nu s-au putut evalua pagubele produse și nici o evaluare a costurilor necesare pentru a se remedia problema. În acest sens, se propune demararea întocmirii unei expertize tehnice și a altor studii necesare, precum și proiectarea tehnică necesară intervențiilor pentru evaluarea costurilor necesare remedierii problemelor”, a mai precizat directorul general al Muzeului ASTRA.
Intervenții urgente
Demersul are în vedere refacerea și aducerea la starea inițială a Pavilionului Muzeal Multicultural, precum și a unui număr de 16 monumente etnografice din Dumbrava Sibiului: gospodăria de miner marmurar din Alun (Hunedoara), gospodăria-atelier de prelucrarea pietrei din Cupșeni (Maramureș), gospodăria de vărar din Dragu-Brad (Hunedoara), moara cu piuă din Fânațe (Bihor), gospodăria de agricultor din Feneș (Alba), pavilionul de joc din Jina (Sibiu), gospodăria de oloier, cu piuă acționată manual, din Livada (Hunedoara), gospodăria-atelier de fierar-rotar din Mănești (Dâmbovița), galeria de mină auriferă din Roșia Montană (Alba), gospodăria-atelier de dogar-rotar din Obârșa (Hunedoara), gospodăria-atelier de olar din Obârșa (Hunedoara), gospodăria-atelier de rudar din Poiana Perișani (Vâlcea), gospodăria-atelier de spătar din Râșculița (Hunedoara), gospodăria-atelier pentru prelucrarea cânepii și de funărit din Săsăuși (Sibiu), casa-atelier de olar din Saschiz (Mureș), respectiv canalul morilor plutitoare.
Neajunsurile se țin lanț
Monumentele etnografice au învelitori realizate din materiale tradiționale, paie, stuf, vrej și șiță, materiale care sunt dintre cele mai vulnerabile în fața fenomenelor meteorologice și factorilor de micro-climat, au explicat reprezentanții muzeului. Aceste tipuri de învelitori continuă să dăinuie ca tehnică și meșteșug prin reconstrucția lor în Muzeul ASTRA. „Infiltrațiile de apă nu doar cauzează mai multe tipuri de degradări, dar constituie și sursa altor riscuri cu mecanisme în lanţ. Degradările se pot răsfrânga şi asupra patrimoriului cultural mobil, etalat în interioarele etnografice ale monumentelor. Degradarea mecanică ca urmare a forțelor fizice declanşate de puterea și cantitatea precipitatiilor este prima dintre acestea şi se poate observa la nivelul acoperișului, din exterior spre interior, dar şi la nivelul altor elemente de rezistenţă și structură – zidărie, tencuială, finisaje, pardoseală etc. Indiferent dacă este vorba de materiale organice sau anorganice, prezența apei formează pete inestetice pe suprafețele higroscopice, în vreme ce distrugerea inerentă a materialelor gonflate rezultă ca o cauză a absorbției sau a penetrării apei. Infiltraţiile abundente de apă, inclusiv cele ascensionale, de jos în sus, care provin din pânza freatică alimentată în urma ploilor, au încă o consecinţă negativă majoră – umezeala materialelor constitutive şi creşterea umidităţii relative din mediul înconjurător. Activitatea (micro-) biologică ca urmare a umectării componentelor structurale sau a unui microclimat caracterizat de o umiditate relativă incorectă duce la apariţia mucegaiurilor, putregaiului, a algelor, lichenilor şi mușchilor, respectiv a ciupercilor”, au mai adăugat specialiștii.