O icoană veche de peste 300 de ani a fost expusă public pentru prima dată, la sfârșitul săptămânii trecute, la ASTRA Multicultural.
Ucrainenii din Caraorman și Letea au impresionat publicul la cea de a VIII-a ediție a festivalului ASTRA Multicultural, organizat de Muzeul ASTRA în perioada 13-16 iulie. Urmașii mândri ai cazacilor zaporojeni, care trăiesc astăzi în Delta Dunării, au cântat, au dansat, au gătit și le-au arătat turiștilor tot ce au mai de preț. Astfel, vizitatorii au aflat secretele ciorbei de pește autentice, dar au putut admira și o icoană veche de când s-au așezat haholii în Deltă.
Florian Dumitrescu, preot Caraorman: „Putem spune că este o icoană a cărei vechime datează de când au venit zaporojenii în Delta Dunării, adică de aproximativ 300 de ani. Este o nestemată, are o valoare foarte mare pentru familia care o deține și cu siguranță e o mândrie pentru această familie.”
„An de an încercăm să venim cu ceva nou la acest festival al Muzeului ASTRA. Anul acesta, pe lângă aceste ștergare cusute manual, vechi de peste 100 de ani, am venit și cu două icoane: o icoană de peste 120 de ani, a Sfântului Arhidiacon Ștefan, și o icoană de peste 300 de ani, moștenire din generație în generație, o icoană care se află în colecția doamnei Valentina Batache, și reprezintă icoana Deisis, adică Mântuitorul Hristos pe tronul ceresc, în dreapta sa Sfânta Fecioară Maria, în stânga Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, iar în spate în anumite reprezentări se află soborul sfinților arhangheli, sfinților îngeri sau soborul sfinților apostoli. Deoarece această icoană are o vechime foarte mare, fiind pictată pe pânză, din păcate nu se mai cunoaște cine ar fi în spatele tronului ceresc, dar cu siguranță Hristos este în mijlocul tronului ceresc, Maica Domnului și Sf. Ioan Botezătorul. Este icoană de sorginte ucraineană, cei care au deținut această icoană din generație în generație au venit cu ea din zona Zaporojie, de pe Nipru, Ucraina de astăzi”, a dezvăluit preotul Florian Dumitrescu pentru StradaCetatii.ro.
„Este unicat, este o minune!”
Valentina Batache a moștenit cele două icoane și este pentru prima dată când a hotărât să le arate și celor care au „chemarea” de le aprecia. De aceea, nu le-a expus pe aleea principală a muzeului, ci printre țesăturile din lada de zestre a bunicii, mai degrabă ferite de arșița soarelui și de ochii neaveniților.
„Am venit aici două sate unite: Letea, satul cu celebrii cai, și Caraorman, care este puțin mai retras, dar și ei au foarte multe lucruri de văzut. Am expus și noi ce-am avut mai vechi, mai de suflet, mai de-al nostru. Această icoană, cu Sfântul Ștefan, se dădea tinerilor căsătoriți. Înainte de a intra în biserică, fata avea icoana de la mama, iar băiatul avea pâinea, așa mare, coaptă special pentru acest moment. Când bunica mea a fost mireasă, i s-a dat această icoană. Icoana Deisis… Asta nu știe nici bunica, deci e primită mai demult. Ea consideră că e de la stră-străbunica, are peste 300 de ani, noi nu știm. Astăzi am scos-o pentru prima dată la lumină, să vedem cum se comportă. Ea stătea pe perete, dar deja nu se mai vedea nimica. Poate o restaurăm, poate facem ceva cu ea. Este unicat, este o minune! Și țesăturile acestea sunt zestrea bunicii. N-avem voie să le spălăm cu clor, trebuie să le expunem așa cum sunt, pentru că-s naturale, cusute de mână, autentice. Acestea sunt două caftane de ucraineni. Este portul nostru de haholi din Deltă”, ne arată Valentina Batache și Constantin Ivanov.
Ciorba de pește binecuvântată
Cine vizitează Delta Dunării e musai să încerce faimoasa ciorbă de pește, despre care unii jură că trebuie pregătită cu apă din Dunăre. Câte bordeie, atâtea obiceie, dar noi am vrut neapărat să știm cum se face ciorba (nu borșul!) de pește la Caraorman și pentru asta am apelat la părintele Florian, mare meșter bucătar, și la „Chef” Alex, un alt localnic sosit la festivalul din Muzeul ASTRA.
„Pregătim o ciorbă de pește din tacâmuri de singer. Prima dată le fierbem, să scoatem ‘seva’, pentru gust, apoi vom scoate oasele și rămâne numai măduva înăuntru. Folosim zarzavaturile care sunt de bază la ciorba din Deltă, adică ceapă, ardei, un pic de ardei iute, cartoful și roșia proaspătă. La nevoie, dacă nu este roșie, se poate pune suc de roșii sau zarzavatul făcut pentru iarnă. Și se acrește cu oțet. De fapt, este impropriu să zici borș de pește. Borș e cuvânt rusesc, ‘borshe’, și e acritură din tărâțe. Din punctul meu de vedere, cel mai corect e să zici ‘ciorbă de pește’, pentru că în mod normal ciorbele se acresc cu oțet, nu cu lămâie sau cu sare de lămâie și în Deltă se acresc cu oțet”, ne explică Florian Dumitrescu. „Și bucătarul se îndulcește cu o răchie, cu un împingător, să înoate peștele”, îl completează Alex.
Cât durează fierberea peștelui? Depinde de pește, a venit răspunsul. Undeva între 5 și 15 minute. „Ciorba, cu totul, se face în maxim o oră sau o oră și jumătate, în funcție de peștele pe care-l folosești. Peștele, după ce l-am sărat în prealabil, ca să facă gust și dulceață, se bagă în ciorbă și trebuie să mai fiarbă 5-10 minute. Aici avem singer, crap și somn. O ciorbă bună trebuie să aibă minim trei soiuri de pește și automat trebuie să fie un soi de pește gras, cum este crapul sau somnul”, adaugă cei doi bucătari.
Desigur, pentru bucate se cuvine să mulțumim Celui de Sus. Iar oamenii Deltei nu uitau niciodată să facă asta. „Mâncarea binecuvântată este mâncarea care are cel mai bun gust. De aceea, eu recomand la toată lumea: în momentul când gătiți, faceți semnul crucii. Părintele Arsenie Boca spunea că, dacă faceți semnul crucii chiar și peste otravă, nu veți păți nimic”, ne asigură preotul Florian Dumitrescu, deși ciorba sa este cu siguranță bună, iar gurmanzii deja dau târcoale în jurul ceaunului, întrebând când pot primi o porție.
Nu puteam trece la degustare fără a afla de ce există rânduiala de a mânca peștele înaintea ciorbei. Florian Dumitrescu ne lămurește simplu: „Această ciorbă era mâncarea de zi cu zi a pescarului. Se făcea ușor și din barcă. Anumiți pescari improvizau mijloc de foc în barcă și făceau ciorba pe mijlocul apei. Scoteau năvodul, talianul, vintirul sau plasa, fiecare cu ce pescuia, și pe loc acolo își pregăteau masa. În baltă, pescarii scoateau bucățile de pește și cartoful pe frunză de nufăr sau pe pat de trestie și le serveau mai întâi, cu un pic de usturoi sau de mujdei de usturoi. Dacă n-aveau timp să frece mujdeiul, luau un pic de usturoi, îl tocau puțin, îl amestecau într-un bol cu un pic de sare și oțet și îl înmuiau. Așa se săturau bine. Practic, zeama o foloseau ca dres, ca spălăcanie, fiindcă știți că ei mai serveau câte una mică – o rachie, o țuică, un vinișor – și după aia trebuiau cumva să se dreagă și se dregeau cu zeamă. De asta e obiceiul să mănânci întâi peștele, apoi zeama”.
Un delicios pește fript pe grătar au pregătit și gospodinele din Letea, iar la Târgul de țară preparatele pescărești au avut din nou mare succes.
În zona morilor de vânt, a gospodăriilor din Deltă sau pe scena Târgului de țară, Ansamblul „Bila Roja” din Letea și Grupul „Veselka” din Caraorman au întreținut atmosfera cu spectacole folclorice, aducând bucurie turiștilor prin vocile lor sincere și vesele, asemenea straielor colorate pe care le poartă.