Apă vie de la Gura Izvorului OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Apă vie de la Gura Izvorului

De la copiii năzdrăvani de școală, până la badea Costan, octogenarul care-și petrece zilele și nopțile sub cer, bucovinenii din Vatra Moldoviței au adus la ASTRA Multicultural un spirit autentic românesc.

Cucul din Bucovina a cântat, astăzi, în Dumbrava Sibiului. Cei de la ansamblul folcloric „Gura Izvorului” au împletit pricesnele cu vechi cântece patriotice, cântece despre Bucovina, au bătut toaca și ne-au arătat jocuri purtându-ne cu gândul la vremea lui Ion Creangă. Am stat de vorbă cu învățătoarea Ilaria Pușcă, pentru a afla mai multe despre oaspeții care au cucerit inimile vizitatorilor la Muzeul ASTRA.

„Vin din comuna suceveană Vatra Moldoviței, mai exact de la mănăstirea Moldovița, ctitorie a lui Petru Rareș, feciorul lui Ștefan cel Mare și Sfânt – vrednicul de pomenire. Am venit la festivalul interetnic organizat de către Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu cu un grup de 55 de oameni. În această vreme caniculară, venim cu toată dragostea, al nu știu câtelea an, și iată că astăzi am adus bucurie tuturor sibienilor care simt românește. Grupul poartă numele unui loc tare pitoresc din comuna noastră și din inima mea, a unei învățătoare românce, cu mamă ucraineană căsătorită într-un spațiu românesc. Știu și limba ucraineană, dar pentru că majoritatea membrilor grupului nostru folcloric sunt români, ne exprimăm în limba română. Dar îl avem pe cel mai ‘copt’ membru al grupului nostru, badea Costan Moisa al Palimariului, de 83 de ani, huțan adevărat, care trăiește sus, pe obcină, chiar sub cer și care este vorbitor și păstrător al datinilor și obiceiurilor huțănești. Am prezentat cântece despre Bucovina și ceva ce n-o să vedeți nicăieri în România: jocuri de copii intitulate ‘La gioacă, pi prund, mai cătri sară’. Pentru că, în copilăria mea, după ce-mi terminam trebușoarele de pe lângă casă, sarcinile pe care mi le dădeau părinții, mă duceam la joacă și acolo era o întreagă bucurie, dar de fapt o întreagă spiritualitate pe care noi, copiii, n-o înțelegeam. Astăzi, pe scena ASTREI din Sibiu, s-au jucat ‘Fărburile’, ceea ce povestește despre interculturalitatea din comuna noastră, pentru că am avut și germani care au plecat, mai sunt foarte puțini, și știm că ‘Farben’ înseamnă ‘culori’. Este o prezentare a luptei dintre bine și rău din viața omului. Și au mai prezentat cum își aruncă coronițele peste casă, pentru că înainte de plecarea cucului, în ajun de Sânziene, toți copiii satului colindă fânețele înmiresmate, își caută flori, își împletesc coronițe și le așează ori pe poartă, ori pe șură. Cucul, peste noapte, vine și le aduce câte ceva. Un copil întreabă: ‘Și ție ce ți-o adus cucul?’… ‘Păr de cal, lână și vreo doi bănuți’. Adică ne amintește de un timp în care banul cred că nu avea așa o valoare cum are acum și copiii se bucurau. Aceste jocuri așa o bucurie aduc publicului larg, pentru că fiecare dintre noi am fost copii și a fost o perioadă când ne-au fost părinții tineri și sănătoși și noi am trăit, după cum a zis Creangă, fără nici o grijă”, povestește coordonatoarea grupului.

Ilaria Pușcă, învățătoare Vatra Moldoviței: „Dragostea de portul popular am învățat-o încă din fragedă pruncie, din familie, pentru că părinții mei se îmbrăcau în costum popular și mergeau la biserică, am învățat la Liceul Pedagogic și acolo am avut profesori buni, care ne-au spus că trăinicia neamului românesc este la sat, așa după cum spunea și Blaga. Am ajuns învățătoare, am avut o clasă de copii, i-am învățat prima serbare și iată că astăzi colindăm toată România și trecem și peste granițele țării, să arătăm tuturor cât este de frumoasă Bucovina, cu straiul, cu graiul, cu tradițiile și obiceiurile și astăzi, zic eu, am făcut o inimă mare a Sibiului care a bătut românește și frumos!”

Printre spectatorii care au venit să-i admire pe oaspeții de departe s-a numărat și generalul Ghiță Bârsan, comandantul Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, care are o legătură spirituală specială cu Bucovina, fiind absolvent al Liceului Militar din Câmpulung Moldovenesc. „În primul rând, și locul, dar și oamenii fac să te simți altfel. Ceea ce au adus acești copii din Vatra Moldoviței la Sibiu este puritate. Au adus tradițiile lor de acolo și, mai ales, cred întru continuitate. Nu pot decât să-i felicit și să mă bucur că sunt astăzi aici și i-am văzut împreună cu dumneavoastră”, a mărturisit Ghiță Bârsan.

Ansamblul „Gura Izvorului” a fost înființat la școala din Vatra Moldoviței în anul 1995.  „Frumuseţea şi sensibilitatea cântecului şi jocului popular s-au îngemănat întru trăinicie, iar dragostea pentru tradiţia curată, nealterată şi neprihănită a fost motivul pentru care Ilaria Puşcă, o învăţătoare inimoasă, a dorit să ţină trează tradiţia bucovineană, alături de copiii şi tinerii din ansamblu. Primul text l-a scris pentru elevi la o serbare fiindcă voia altceva decât se făcuse până atunci. Totul este inspirat din folclor şi fiecare poezie este personalizată pentru recitator. Jocurile prezentate de acest ansamblu sunt arhaice, dar fiecare spectator se regăsește în micuții năstrușnici, care te invită indirect, pe ulița copilăriei de altădată, la lupta dintre bine și rău unde vei învăța motivul cunoașterii, al blestemului, al drumului inițiatic al copilului (asemeni lui Făt Frumos), cântece și ghicitori, numărători, ciclicitatea anotimpurilor, perisabilitatea Omului către Marea Trecere abordată sub aspect ludic. Sunt doar câteva coordonate care încă romanțează copilăria în satul lor, în contrast cu noile tehnologii din spațiul urban. Oameni cu suflet frumos, vrednici, prietenoşi şi veseli, cu suflet tainic, la fel ca doinitul pădurii în soarele de la apus, dar şi cu darul de a ‘şăgui’ pe seama altora, românii şi huţulii-ucraineni, de la Vatra Moldoviţei, au transmis, în timp, autenticitate şi bucurie, dragoste şi credinţă pentru portul strămoşesc, pentru locurile unde îşi au rădăcinile. Costumele, în diversitatea lor, reprezintă imaginaţia şi talentul meşterilor populari din comună. Albul imaculat al cămăşilor, în contrast cu primul bundiţelor, la care se adaugă oacheşele flori de pe baticuri ori sfioşii pui de pe altiţe, completează frumuseţea interioară a oamenilor din munţi. Toate costumele respectă întru totul motivele tradiţionale specifice zonei. Bundiţele sunt dichisite cu prim (blăniţă) de miel sau de dihor, preluat ca accesoriu de la evrei, semn de om cu stare bună. Pe atunci, ca şi acum, era la mare cinste. În ansamblu sunt membri cu vârste cuprinse între 4 şi 75 de ani. La ‘Gura Izvorului’, frumuseţea interioară a unor oameni plăsmuiţi între Obcini de poveste se poate percepe de către orice privitor, prin bucuria de a trăi şi simţi ţărăneşte”, arată Olga Popa, muzeograf al Muzeului ASTRA.

Răspunde