Mii de jucării, povești, meșteșuguri, ateliere, concursuri, concerte, delicatese și câte și mai câte surprize îi așteaptă pe copiii de azi și de ieri la Târgul de Jucării din Muzeul ASTRA.
Zona Etno Tehno Parc este plină de viață. Tot felul de minunății te atrag la standurile celor 29 de meșteri populari de pe tot cuprinsul țării, dar și din Republica Moldova.
„Din nimic facem ceva”
Cineva transformă pănușile în jucării delicate, ornamente inedite sau obiecte utilitare. „Lucrez împletituri din foi de porumb. Manual și natural 100%. Unii copii nici nu știu ce e porumbul, de aceea am adus materiale și lucrez întotdeauna lângă standul meu, ca să vadă lumea din ce se poate face. Am coșulețe fel de fel, cutii cu capac, păpușele, lampadare, veioze de diferite forme și mărimi. Soțul face scheletul din metal, el sudează, vopsește și apoi vine împletitura. Totul a început în clasa a IV-a, la ora de lucru manual, apoi de la soacra mea și de la soțul meu am învățat tehnica șnurului și de atunci facem împreună, toată familia, toată familia lucrăm și facem fel de fel de minuni. Din nimic facem ceva!”, ne arată Balint Julianna, din Odorheiu Secuiesc.
„Cu meșteșugul te naști în suflet”
Tot la orele de lucru manual a început și pasiunea Nicoletei Ionici, din Ilfov, pentru a confecționa păpuși. „Am venit cu păpușele lucrate manual. Asta, de exemplu, este din macrame. Toate sunt îmbrăcate tradițional. Să se bucure copiii! Meșteșugul ăsta… te naști cu el în suflet. Că îl mai cultivi, da, dar te naști cu el. Noi, care am copilărit pe vremea comunismului, am învățat lucru manual la școală și eram învățați și de bunici. Nu aveam așa multe activități cum au copiii din ziua de azi. Nu stăteam la televizor, că n-aveam la ce să ne uităm. Stăteam pe stradă, ne jucam, învățam și lucram cu bunicii. De acolo a plecat tot”, povestește Nicoleta.
„Întrebăm materialul, el ne învață”
Cea de-a XVI-a ediție a evenimentului se desfășoară în perioada 1-4 iunie, cu scopul principal de a atrage copiii și adulții către natură și către mijloacele cu care putem contribui la protejarea ei. Sosit din județul Covasna, Demeter Miklos este un „veteran” al Târgului de Jucării, de meserie profesor, dar și un bărbat foarte îndemânatic. „Am adus jucării logice și ecologice. Totul este făcut din materiale naturale, precum lemnul și pâsla. Fluierele sunt făcute din soc. Asta e o castanietă cu nucă. Eu sunt înnebunit cu coaja de nucă, aici avem și jucării și solnițe din acest lemn. De exemplu, aceasta este o jucărie tradițională de la ceangăii din Moldova, nu trebuie nimic – decât o ață, o creangă, am pus un sâmbure de prună și o coajă de nucă. Sunt mai multe izvoare de inspirație, dar pe primul loc este tradiția și pe locul doi, materialul. Noi gândim ce gândim, dar materialul ne dă idei despre ce putem face. Întrebăm materialul, el ne învață. Jucăriile astea sunt de jucat, nu de pus în vitrină. Nu au butoane sau baterii, trebuie să tragi, să fluieri, să te întrebi cum se desfac, cum se rezolvă și cei care vin la standul nostru au ceva în comun cu noi. E bine să aibă șansa de a se întâlni cu așa ceva”, consideră meșterul.
„Ținem cont de dorințele publicului”
Pentru prima dată, evenimentul vorbește și despre gusturile copilăriei de odinioară. La Târgul de țară, managerul Ciprian Anghel Ștefan și echipa sa invită turiștii să încerce slănină din porcii de Bazna crescuți în muzeu, cartofi noi și verdețuri tot din grădinile muzeului sau orez cu lapte și scorțișoară. „Copilăria nu înseamnă doar ateliere și joacă. Noi, generația anilor ’80, așa trăiam copilăria la țară. Prăjeam slănină la țăpăruie, luam cartofii noi din cuib și îi prăjeam în unsoare, mâncam gris cu lapte și cu dulceață sau ce mai găseam prin cămară la bunici. Asta am vrut să arătăm noi, părinții, celor care sunt deja prezenți în muzeu copiilor noștri: cum trăiam noi și cum ne bucuram de orice moment în natură. Chiar ne bucuram de el și trăiam joaca, trăiam copilăria și aveam multe activități în aer liber care ne-au făcut să fim atât de sănătoși. Tehnologia este foarte bună, noi n-avem un mesaj împotriva tehnologiei, dar mișcarea în aer liber, activitățile în aer liber și activitățile de joacă interactive se completează foarte frumos în Muzeul din Dumbrava Sibiului, pentru că la Etno Tehno Parc se întâmplă cea de a XVI-a ediție a Târgului de Jucării, cred că cea mai bună și cea mai densă ediție de până acum a Muzeului ASTRA, construită nu numai din inițiativa noastră, ci și din feedback-ul primit de la publicul vizitator. Noi ținem cont, la Muzeul ASTRA, de dorințele și nevoile publicului. Pentru că nu este muzeul nostru, noi gestionăm moștenirea țării: Muzeul ASTRA”, ne-a explicat Ciprian Ștefan.
Lecția despre albine
În sala căminului cultural adus din satul Ticera, muzeograful Liviu Velțan le vorbește vizitatorilor despre dulceața copilăriei, la propriu și la figurat. Prin intermediul prezentărilor, al cărților, desenelor și filmelor, copiii pot afla mai multe despre albine, dar pentru a rămâne cu amintiri vii, sunt îndemnați să cunoască și produsele stupului: miere, ceară sau propolis. „Legătura albinăritului cu copilăria se face nu atât prin albine și stupi, ci mai mult prin gust. De aceea, propunem degustarea de miere. Bineînțeles, vorbim și despre albine. Și bunicii noștri aveau stupini prin grădini, prin câmpuri. Și acum, produsele apicole din România au căutare, sunt produse naturale, ne aduc aminte de un mod de viață mai sănătos. Mierea, ceara sunt și produse simbolice. Avem activități de educație muzeală, filmulețe, vom aduce și stupul de observație, pentru ca vizitatorii să vadă albinele pe viu”, spune Liviu Velțan.
Domnul Trandafir pe stil nou
Alături, la școala din Ticera, muzeograful Adrian Alexe povestește despre învățământul de acum 40, 50 sau 100 de ani, le arată copiilor cum să scrie pe tăblițe de ardezie sau le proiectează diafilme cu povești românești, în timp ce poartă un costum de epocă. „Acest costum este o replică după costumul civil din anii ’30, care era purtat și de învățători, aceasta era ținuta în care preda învățătorul. Lumea de obicei asociază costumul acesta cu Domnul Trandafir, învățătorul lui Mihail Sadoveanu, la Pașcani, însă el a trăit în secolul XIX, când era un pic altă modă. Pe numele său real Mihail Bujor, el a murit în 1912. La rândul lui, Sadoveanu a fost pătruns de harul și dragostea cu care învățătorul lui le citea din Ion Creangă. Iată cum o generație influențează pe alta!”, subliniază Adrian Alexe.
Povești scrise, citite și… pictate
Un alt punct de atracție este atelierul de pictură pe șevalet. „Atelierul de pictură pe șevalet este legat de atelierul de storytelling. Pe planșe sunt desenate imagini cu monumentele care apar în povestea ‘Cărarea ocolită’ de Ovidiu Baron și Ancuța Ilie, monumente care au povești pe care le împărtășesc cu Pavel, un băiețel care-și petrece noaptea în muzeu și trece prin diverse misiuni. Pe fiecare planșă am pus un cod QR în care avem un text despre fiecare dintre monumente, în lectura lui Ovidiu Baron și în felul acesta legăm partea povestită de partea făcută de participanții la atelier și aflăm povești noi despre Muzeul ASTRA”, descrie muzeograful Cristina Kiru.
Ce se întâmplă în aceste zile la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului și de ce este cea mai reușită ediție a Târgului de Jucării, vedeți în reportajul nostru!