Cum se distrau sibienii acum 100 de ani? Palatul Habermann

Cum se distrau sibienii acum 100 de ani?

Ce făceau sibienii în timpul liber în secolul XIX sau la începutul secolului XX ne povestește dr. Daniela Stanciu Pascarița, doctor în istorie cu specializare în studii de populație și istoria minorităților, cadru universitar al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și profesor asociat la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă „Istoria economiei mondiale”.

„Sibiul la 1900 era un oraș măricel, pe lângă cetate mai avea cartierul Iosefin care se dezvolta, arăta bine, cartierul Terezian începea să se aranjeze și cu Maierii, începeau să se construiască superbele case din zona Trei Stejari, deja aveam în Lazaret un pic de case, aveam parcuri, oamenii lucrau fie în diferite prăvălii, pentru că aveam foarte mulți producători mici, dar aveam și fabrici. Cred foarte mult că istoria nu înseamnă doar bătălii, legi sau întâlniri de mari oameni care decid ceva, ci este și despre viața de zi cu zi. Tema dialogului de astăzi este modul în care sibienii își petreceau timpul liber și se distrau la începutul secolului trecut. Discutăm despre locurile de distracție și voie bună, despre tradițiile începutului de secol și de locurile unde sibienii călătoreau”, prezintă dr. Răzvan C. Pop cel de-al 13-lea episod al „Podcastului de istorie sibiană”.

Invitata emisiunii, dr. Daniela Stanciu Pascarița, descrie modul în care se relaxau sibienii în acea perioadă: „Mergeai după serviciu să bei o bere în bar, dacă erai bărbat. Doamnele ieșeau cel mult în cafenea și cofetărie. Dacă ne-am imagina linia tramvaiului care pornea din gară, cam de acolo începeau și tavernele, crâșmele, apoi urcând pe Magheru, aia e zona unde se desfășurau cafenelele, restaurantele, începeau pe Corso, în Piața Mare, Piața Huet, și continuau mai risipit inclusiv în Pădurea Dumbrava. Concentrarea puternică este în Orașul de Sus și Orașul de Jos. Unde e Continental Forum erau destul de multe localuri. Unicum, unde sunt astăzi galeriile de artă și Direcția de Cultură, era un loc cu o polaritate socială foarte accentuată. Nu se mânca, cu siguranță, atât de mult cum se mănâncă astăzi în oraș. Aveau niște preparate tare interesante. Palatul Habermann se tot dezvoltă, era restaurant, apoi are o cafenea, își dezvoltă o hală de bere, grădina… În față era promenada. Erau deja ziare în Sibiu și se citeau ziar nu doar locale, ci și din Berlin sau Viena, ăsta era marele plus al cafenelei – era nu doar locul de sorbit cafeaua, ci și locul unde circula informația”.

Răspunde