În noaptea dintre ani, fetele se strâng „la vrăjit” sau „la vârjolat” – așa e îndătinat în satele din județul Sibiu.
„Momentul e unul prielnic pentru ghicirea ursitului, așa că în trecut se întâlneau următoarele practici:
- nouă frunze de iederă erau puse pe plita sobei şi cu cât plesneau mai repede, cu atât mai multe şanse aveau fetele să se mărite în anul care bătea la uşă;
- nouă căni erau aşezate pe masă, iar lângă ele – un cărbune, sare, o pietricică, o floare, puţină pâine etc. Cele nouă obiecte erau ascunse sub căni de una dintre fete, în timp ce celelalte fetele se întorceau cu spatele. Apoi, fiecare fată întorcea o cană şi ghicea cum îi este ursitul după obiectul descoperit sub cană: piatra şi floarea semnifică faptul că viitorul soţ va fi bogat, respectiv, frumos; sarea indică un mire sărac, iar cărbunele – un mire urât etc.
- seara, în grădină, pe orbecăite, fetele numărau pomii sau ulucii din gard după numărul de ani pe care îi avea fiecare. La final, fiecare dintre ele lega un semn la pomul sau ulucul ei, iar dimineaţa revenea în grădină pentru a-şi privi pomul. De era înalt şi drept, aşa îi era şi mirele, de era mic şi strâmb, aşa era ursitul”, explică specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) „Cindrelul-Junii” Sibiu, într-un material realizat în cadrul proiectului „Tradiții pentru mâine”.
Vă invităm să urmăriți acest obicei surprins la Săcădate, în Țara Oltului, într-un videoclip din arhiva CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu.