Noi cercetări asupra monedelor antice de aur din colecţia Hunterian de la Universitatea din Glasgow şi Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu aduc în discuţie posibila existenţă a un împărat roman pierdut de mult, numit Sponsian. Într-o lucrare academică publicată recent, echipa de cercetători a Universităţii din Glasgow a descoperit dovezi că un lot de monede, respinse de mult timp ca fiind falsuri, sunt autentice, se arată într-un comunicat al Muzeului Brukenthal.
Monedele provin dintr-un mic tezaur descoperit în Transilvania în 1713. Ele şi-au găsit drum în colecţii din întreaga Europă, inclusiv în cea baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei şi fondator al Muzeului Brukenthal la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi a dr. William Hunter, al cărui moştenire din 1783 a înfiinţat The Hunterian. Până în prezent se cunosc doar patru monede cu imaginea legendarului Sponsian, dintre care una la Hunterian Museum şi una la Muzeul Naţional Brukenthal.
Controversă internațională
„Ultimele studii efectuate în Anglia au confirmat că moneda de aur din Brukenthal este adevărată la fel ca celelalte din Europa. Falsă sau adevărată, acum însă controversată, moneda de aur cercetată de prof. Paul Pearson de la University College London împreună cu echipa sa face parte din colecția de peste 17.000 de monede și medalii a baronului Brukenthal. Cercetătorii și istoricii au datoria de a clarifica dacă Sponsian este un mit sau a fost un personaj istoric. Până atunci, ne bucură faptul că știm unde există celelalte trei monede păstrate în Europa. Muzeul Național Brukenthal este, de acum, deschis tuturor cercetătorilor și îi invită să examineze aceasta piesă și nu numai. Prof. Paul Pearson și echipa sa au deschis o temă de cercetare. Dacă aceasta vă fi continuată, apreciată și asimilată că fiind veridică de mediul academic, vom vedea. Ce pot spune este faptul ca l-am cunoscut pe prof. Paul Pearson la Sibiu și i-am sugerat să facem o conferință pe tema monedei. Am considerat că este necesar acest lucru. O conferință publică, anunțată. Lucru care s-a și întâmplat. Am invitat și au participat profesori ai ULBS, istorici și oameni de cultură. Nimeni din România, după cunoștința mea, nu mi-a transmis și nu am văzut scris nimic despre acest lucru. Acum, când stirea a apărut în presa internațională, sunt voci care au diferite păreri. Mă bucură acest lucru. Orice cercetare poate aduce lămuriri, ipoteze, controverse sau invitatie la cercetare și aprofundare. Din păcate, eu nu cunosc ca în ultimele decenii să se solicite din România aprobarea unei cercetări amănunțite a acestei monede expuse la Brukenthal.
Ca sibian, ca angajat al Muzeului Național Brukenthal și acum ca manager interimar, faptul că marile agenții și trusturi de presă din întreaga lume menționează ca Muzeul Național Brukenthal din România deține o asemenea monedă din aur mă bucură. Dacă cercetările vor consemna că cele patru monede existente astăzi în Europa, respectiv și la Brukenthal sunt false vom fi bucuroși că în colecția noastră există o mărturie și un obiect care a stat la creionarea și la construcția unui mit, dacă însă se va dovedi ca moneda este adevărată și teoria lansată de profesorul englez este veridică, vom fi de asemenea bucuroși că și în colecția Muzeului Naţional Brukenthal, la Sibiu, în România, există o piesă care adeverește existența unui anume Sponsianus, împărat, conducător, general sau ce ne vor spune istorici că o fi fost în această parte a Imperiului Roman. Moneda poate fi observată la Muzeul de Istorie Casa Altemberger”, a precizat Alexandru Chituță, managerul Muzeului Brukenthal.
A fost sau n-a fost?
„Transilvania, parte din provincia romană Dacia, era apreciată de romani pentru potenţialul aurifer al minelor sale. Studii arheologice au stabilit că zona a fost separată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr. Înconjurat de duşmani, Sponsian ar fi putut fi un ofiţer de armată locală forţat să preia comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând populaţia militară şi civilă a Daciei până la restabilirea ordinii. Provincia a fost evacuată în timpul domniei lui Aurelian, între 271 şi 275 d.Hr.
Când monedele au fost descoperite la începutul secolului al XVIII-lea, se credea că sunt autentice şi au fost încadrate alături de alte imitaţii ale monedelor romane realizate dincolo de marginile imperiului. Cu toate acestea, de la mijlocul secolului al XIX-lea, monedele au fost considerate false datorită stilului şi modalităţii de realizare, cu diferite trăsături enigmatice, inclusiv motive istorice amestecate. Aceasta a fost punctul de vedere acceptat până în prezent.
Cu toate acestea, nicio instituţie nu a supus vreodată monedele unei analize ştiinţifice. Acest lucru a fost întreprins la Universitatea din Glasgow. Rezultatele au demonstrat că lotul de exemplare din colecţia Hunterian (între care şi una cu chipul lui Sponsianus) au fost folosite în cadrul lui process de circulaţie activă şi apoi îngropate pentru o perioadă considerabilă de timp. Analiza microscopică efectuată pentru piesa aflată în colecţia Muzeului Naţional Brukenthal a evidenţiat dovezi similare de autenticitate.
În lumina noilor cercetări, Sponsian îşi poate revendica în sfârşit locul de „împărat pierdut” al epocii romane”, potrivit BBC.
Coordonatorul cercetării, Paul N. Pearson, de la University College London, a declarat: „Analiza ştiinţifică a acestor monede ultra-rare îl salvează pe împăratul Sponsian din obscuritate. Dovezile noastre sugerează că el a condus Dacia romană, un avanpost izolat de minerit de aur, într-o perioadă în care imperiul era cuprins de războaie civile, iar graniţele erau invadate de invadatori jefuitori.”
Moneda din colecţia Muzeului Naţional Brukenthal se află în expunere în expoziţia Tezaur a Muzeului de Istorie Casa Altemberger şi poate fi văzută de public de miercuri până duminică, în intervalul orar 9.00-17.00.
„Colaborarea cu partenerii noştri a fost una deosebit de plăcută şi interesantă. Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră. Cu atât mai mult, pentru Muzeul Naţional Brukenthal este un lucru minunat, pentru că muzeul sibian este deţinătorul singurei monede a lui Sponsian de pe teritoriul României. Mulţumesc colegilor de la Muzeul de Istorie Casa Altemberger şi d-lui Paul N. Pearson pentru implicare”, a declarat Alexandru Constantin Chituţă, managerul interimar al Muzeului Naţional Brukenthal.