Evenimente Povești

Lăsatul Secului de Crăciun în satul de demult

De Lăsatul Secului de Crăciun e mare zarvă în gospodării, căci în familiile creștinilor ortodocși se pregătesc ultimele mâncăruri de dulce și delicatese, precum plăcinte cu brânză ca la Gura Râului, uscățele coapte în ulei și întoarse cu andreaua, ca în Jina, explică specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Postul Crăciunului durează 40 de zile și, deși nu are asprimea celui de Paști, bătrânii din satele Sibiului știu că el trebuie respectat: în trecut, femeile spălau, cu leșie de săpun și cu cenușă, toate vasele în care au gătit de dulce, pentru ca ele să fie pregătite pentru mâncare de post.

Odinioară, mai spun cercetătorii, 500 de mililitri de ulei ajungeau pentru un post întreg, semn că totul era atent drămuit, iar bucatele așezate pe masă erau simple: crumpene înghioldite, ca în Benești, lapte de bou, din prune uscate, apă și un „dram de zahar”, ca în Turnu Roșu, Valea Viilor și Racovița. În familiile din Retiș și Dârlos se găteau tăiţei sau „frecăței” fierți în moare de varză, care „te junghiau în urechi de acri ce erau”.

Tot în postul Crăciunului se porneau șezătorile, unde femeile și fetele se strângeau pentru lucru, iar feciorii începeau pregătirile pentru colindat, întâlnindu-se la ceată sau bute.

Răspunde