Combinaţia dintre scorţişoara uşor picantă şi aluatul dulce şi crocant de patiserie din care se fac ruladele este sărbătorită la data de 4 octombrie, cu ocazia Zilei ruladei cu scorţişoară.
Ziua ruladei cu scorţişoară a fost înfiinţată în 1999, de Kaeth Gardestedt şi Home Baking Council din Suedia. Această zi este sărbătorită şi în Finlanda.
Primele însemnări istorice cu privire la scorţişoară datează din jurul anului 2800 î.Hr., într-o serie de scrieri chinezești. Originară din Ceylon şi India, scorţişoara (Cinnamomum verum) provine din scoarţa unui copac, iar denumirea sa în ebraică şi arabă include termenul „amomon”, care înseamnă „condiment aromat”.
Folosită de medici în perioada Evului Mediu, scorţişoara este cunoscută pentru proprietăţile sale antimicrobiene în cazul durerilor de gât şi împotriva tusei. Scorţişoara a ajuns în Europa în secolul XVI, prin intermediul negustorilor arabi de condimente, şi a început să fie folosită şi în pregătirea produselor de patiserie.
Ruladele sau „melcii” de patiserie au început să câştige popularitate în Suedia la începutul secolului XX şi în special după Primul Război Mondial, dar abia după cel de-al Doilea Război Mondial rulada cu scorţişoară a devenit o adevărată tradiţie în această ţară scandinavă, parte a identităţii culturale suedeze, notează Agerpres. Desigur, faptul că iernile în Suedia sunt foarte lungi şi reci a contribuit probabil la popularitatea scorţişoarei, un condiment care „încălzeşte” gura.
Din punct de vedere statistic, un suedez obişnuit consumă în medie 316 rulade cu scorţişoară pe an, conform site-ului daysoftheyear.com.