Dialogurile de pe Strada Cetății Povești

Manifestul „verde” al artistului sibian Iulian Bisericaru. Din Vasile Aaron la visul american!

Apreciat în lumea artei contemporane pentru curajul său de a pune în discuție teme sociale provocatoare, sibianul Iulian Bisericaru este mai cunoscut în străinătate decât în orașul natal.

Invitatul ediției de astăzi la „Dialogurile de pe Strada Cetății” a acumulat o experiență remarcabilă, prin rezidențe internaționale, iar la 34 de ani este o prezență consacrată în peisajul artelor vizuale moderne. Mai mult decât atât, Iulian Bisericaru și-a dedicat creația unei misiuni care depășește preocupările uzuale ale unui artist.

„Ca artist, trebuie să te raportezi la ceea ce te înconjoară”

„Uneori, este o iluzie să crezi că tu, ca artist contemporan, poți să schimbi lucrurile dintr-o dată, dar poți să educi ușor, ușor, să ridici niște probleme, să deranjezi – și asta e bine. Arta trebuie să creeze emoție, dar dincolo de emoție trebuie să transmită un mesaj și direct, iar în cazul meu, atunci când îmi construiesc un mesaj, mă raportez foarte mult la locuri. Firul roșu al lucrărilor mele se referă la modul cum noi, ca oameni, suntem invazivi sau avem grijă de mediul înconjurător. Viziunea mea ecologică vorbește despre constructul uman și modul cum omul lasă o urmă în mijlocul naturii. Dacă vrei ca receptorii artei tale să vadă ceva proaspăt întotdeauna, ceva care să-i provoace, să-i incite, să-i educe, tu trebuie să-ți faci datoria de artist: să te informezi, să te formezi și în nici un caz să fii confortabil. Când eram elev la Liceul de Artă, eram o gașcă de trei-patru colegi care ne mai petreceam timpul împreună, după ore, erau momente în care visam la ce vrem să facem. Eram puțin flămânzi și obosiți, dar ne plăcea să stăm împreună într-un loc ca ăsta, care cred că pentru noi a fost un loc etalon, pentru niște adolescenți cu aspirații mari… Parcul Cetății și Strada Cetății erau atât de potrivite pentru niște tineri adolescenți să viseze, să-și facă planuri, să reflecteze, să ne limpezim mintea. Îmi place să mă las influențat de locul în care mă aflu. Ca artist, trebuie să te raportezi la ceea ce te înconjoară. Prin ceea ce pictez, îmi propun să am un impact puternic în societate. Vreau să dau mai departe ceea ce am experimentat și să ofer ceva comunității din Sibiu. Cel mai important este ca tinerii care vor să facă artă e să aibă curaj, să știe ce vor, să nu se lase influențați de anumite rețete de moment, să creadă în visele lor”, ne-a mărturisit Iulian Bisericaru.

Născut în 1987, Iulian trăiește și pictează în Sibiu și în Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Pictură din cadrul Universității de Arte și Design din Cluj-Napoca și a scris o teză de doctorat cu privire la relație dintre arhitectură și pictură, cu o privire critică asupra ideologiei ecologice. Operele de artă ale lui Iulian Bisericaru oferă o perspectivă oarecum neglijată sau ascunsă asupra aspectelor societății contemporane, aceea pe care ochiul uman o evită intenționat. Ironic și jucăuș în egală măsură, Bisericaru îl invită pe privitor să ia poziție în ceea ce privește
problemele de mediu, atât când e vorba de ilustrarea rămășițelor societății industriale, cât și atunci când se apropie de controversata discuție legată de planificarea urbană și exploatarea resurselor.

Catalogul de artist – cu texte de Liviana Dan, Marie Maertens și Cristina Stoenescu – a fost lansat în luna mai 2022, cu o expoziție individuală organizată la Galeria Anca Poterașu în București, curatoriată de Marie Maertens.

Artistului sibian i s-a acordat o bursă pentru o rezidență virtuală organizată de European Alliance of Art Academies prin intermediul Akademie der Künste, Berlin, 2022. Între februarie și mai 2019, Iulian Bisericaru a fost într-o rezidență la Cité Internationale des Arts, Paris și cu doi ani înainte de aceasta a fost într-o altă rezidență internațională, International Summer Residency in Aschersleben. În 2012 a fost nominalizat pentru premiul Start Point și a câștigat premiul Expomaraton. În 2017, lucrarea sa „Diebenkorn Background” (2016) a fost fost menționată în ziarul La Lettura – Corriere dela Sera (iulie 2017).

Răspunde