Meșteri veniți din toate colțurile țării dau viață Muzeului ASTRA și îi invită pe turiști să redescopere tradiția.
„În perioada 12-15 august, între orele 10.00-18.00, în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului sunt prezenți 177 de meșteri, care expun creațiile proprii pe 142 de standuri special amenajate. În același cadru, mai avem zece ateliere interactive meșteșugărești de prelucrare a lemnului, împletit paie, olărit etc., unde sunt folosite resurse 100% naturale. Zona în care îi puteți cunoaște este cea din partea dreaptă a lacului din Muzeul în aer liber, între Aleea Pivelor și sectorul Lemn (Crângul din Apuseni – Biserica din Bezded)”, a precizat Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA.
Târgul Creatorilor Populari organizat în cel mai mare muzeu etnografic din Europa a ajuns la ediția cu numărul 39.
Soții Iulia și Ioan Morar din Cluj-Napoca îmbină utilul cu frumosul la Târgul Creatorilor Populari din Muzeul ASTRA. De la bunica și mama sa, Iulia a deprins meșteșugul țesutului și al cusutului, iar Ioan cioplește din copilărie și apoi a urmat cursurile Școlii Populare de Arte, așa că au devenit o prezență constantă la târgurile din toată țara.
„Suntem pentru prima dată la Târgul de Sfântă Mărie de la Muzeul ASTRA și ne bucurăm că am ajuns, fiindcă de mult ne-am dorit asta. Am adus costume populare specifice Munților Apuseni, ii, catrințe, costume întregi, pentru copii, pentru femei, pentru toate categoriile. Ia moțească are o cusătură buciumănească, e întâlnită doar în zona Munților Apuseni, eu fiind născută chiar în comuna Horea. Cămașa costă în jur de 550 de lei, depinde și de material. Am și pe alt material. Ăsta e un in topit, la 650 de lei, am și alte modele la 350 de lei, dar și ii pentru copii, fustițe de catifea cu motive florale, șosete de lână – că vine o iarnă ‘călduroasă’. Toate sunt făcute manual”, ne arată Iulia Morar.
La standul alăturat, soțul ei și-a expus o mulțime de obiecte sculptate din lemn. De departe, cele mai interesante sunt calendarele.
„Am venit cu obiecte decorative și utilitare din lemn: calendar, bănci, scaune, bâte ciobănești. Lucrez de când mă știu, de când eram copil, cum am apucat de la bunicul. O bâtă din asta, sculptată cu motive dacice, costă 350-400 de lei. Calendarul este 500 de lei. Am lucrat la el mai bine de o săptămână. Eu îi spun ‘dispozitiv pentru prevenirea bolilor Alzheimer și Parkinson’. În fiecare zi trebuie să muți două bețe – ziua și data; o dată pe lună trebuie să muți trei bețe – luna, ziua și data. Dacă de trei ori la rând ai uitat, ai o problemă, te duci la doctor. Dacă nu nimerești gaura, mai ai una! Aveam o bucată de lemn pe care am ținut-o 5-6 ani și nu știam ce să fac cu ea. Într-o noapte mi-a venit ideea, m-am trezit, am pus-o pe hârtie și a doua zi am știut ce să fac. Inițial am făcut doar calendar, după aceea am făcut calendar cu ceas, după aceea și zodiac”, spune Ioan Morar.
Născut în anul 1974, Boghian Uwe Constantin face parte dintr-o familie de croitori și rotari din Cincu, Brașov. Încă din copilărie a învățat tăbăcitul pieilor de la un vecin și prima sa curea săsească a făcut-o la orele de la lucru manual, la școală. Autodidact, mereu în cercetare de tradiții săsești, Boghian Uwe a descoperit în timp 11 modele de curele pe care astăzi, în micul său atelier, le lucrează alături de cei doi fii. Pe lângă meșteșugul prelucrării pielii, realizează, pentru diferite obiceiuri, măști, bice și clopote. Îl puteți cunoaște la Târgul Creatorilor Populari din România, unde se pot admira frumoasele sale curele săsești, având și posibilitatea de a afla povestea unui om dedicat, iubitor de tradiții și obiecte săsești și nu numai.
Ana Kelemen din Mera, județul Cluj, pictează lăzi de zestre în miniatură, așa cum a învățat în casa bunicilor ei, la vârsta de 13 ani. Pentru a obține culorile, folosește doar ingrediente naturale, precum zerul, ouăle, vinul alb sau uleiul de in.
„Am revenit cu mare plăcere la târg. Am acasă mobilă pictată de peste 100 de ani, de la mama și de la soacra mea. În Mera nu era nici o casă fără astfel de mobilă, fiindcă orice fată trebuia să vină cu zestre. Lalelele au o parte roșie și una verde. Asta înseamnă viața și moartea. Dacă te-ai născut, trebuie să știi că va trebui să mori. Pomul vieții ne arată cum viața pornește din leagăn. Două lalele vin în jos, semnificând lumea aceasta, și două în sus, unde vrea să ajungă toată lumea. Bobițele de grâu arată belșug, bogăție. Roșul simbolizează dragostea, galbenul – soarele, Dumnezeu fără de care nimic nu trăiește, nici floarea, nici animalele, verdele – speranță și natură, albastrul – apa de care avem atâta nevoie, albul – curățenia și sinceritatea”, explică doamna „Nuși”.
Margareta Nagy a primit anul acesta, din partea Ministerului Culturii, titlul de Tezaur Uman Viu, pentru recunoașterea acurateții și sârguinței cu care practică și promovează meșteșugul împletirii fibrelor vegetale. A învățat secretele meșteșugului de la mama și astăzi lucrează alături de fiul și nora sa. Păstrând tehnica tradițională a uscării, colorării și împletirii foilor de pănuși, în cei peste 60 de ani de activitate, doamna Nagy a realizat sute de modele de flori, fiind astăzi unică în rândul creatorilor populari împletitori de pănuși de porumb.
De peste 40 de ani, Iosif Trifuț din Câmpeni, județul Alba, confecționează opinci, ghete și cizme cu respect pentru tradiție. Meșterul opincar și soția sa, Maria, se află în aceste zile la Muzeul ASTRA, unde participă la Târgul Creatorilor Populari. „Venim la târguri ca să vadă și tineretul cum era odată. Turiștii sunt foarte impresionați. Ne promovăm și pe Facebook! Avem clienți din toată țara, dar și din Germania, Austria, Elveția… Nimeni nu mai face așa ceva în România. Din păcate, munca e grea și soțul meu nu găsește nici un ucenic să-l ajute și să ducă mai departe meșteșugul”, mărturisește Maria Trifuț.
Născută in județul Botoșani, Aurica Cojocariu a învățat să toarcă, să facă ițe și să folosească uneltele pentru prelucrarea firelor de in și cânepă de la mama sa. De la 12 ani, țese la război păstrând, până astăzi, tehnicile tradiționale de lucru. De anul acesta Tezaur Uman Viu, Aurica Cojocariu și-a învățat nepoatele să toarcă și predă copiilor arta țesutului in cadrul mai multor ateliere de lucru. Și pe ea o puteți cunoaște la târgul din Dumbrava Sibiului.
Modificare de program
Conducerea Muzeului ASTRA a decis să prelungească programul de vizitare pentru partea dreaptă a muzeului, acolo unde se desfășoară Târgul de Sfântă Mărie, până la ora 18.00, în perioada târgului.