Momente emoționante la Târgul Creatorilor Populari! O troiță în amintirea regretatului director al Muzeului ASTRA, Corneliu Bucur, va fi inaugurată și sfințită, iar oaspeți dragi din Bucovina vor cânta pricesne.
Ansamblul „Gura Izvorului” din Vatra Moldoviței revine în Muzeul ASTRA, la Târgul Creatorilor Populari.
„Din frumoasa Bucovină, din comuna Vatra Moldoviței, vor fi iar cu noi, timp de două zile (14 și 15 august 2022) cu bucurie și multă voie bună, oameni frumoși, de toate vârstele, membrii Ansamblului folcloric ‘Gura Izvorului’! Aduc cu ei cântece și jocuri care-ți fac inima să tresalte, costume autentice din Țara de Sus. În ziua Sfintei Marii, după slujba de pomenire și sfințire a troiței ridicate în memoria celui care a fost Corneliu Ioan Bucur, câteva tinere vor cânta pricesne la biserica din Dretea. Corneliu Ioan Bucur va rămâne o sursă de inspirație și motivație pentru toți cei care sunt preocupați de cunoașterea și promovarea culturii și identității poporului român. De la ‘Gura Izvorului’, frumuseţea interioară a unor oameni plăsmuiţi între Obcini de poveste se poate percepe de către orice privitor, prin bucuria de a trăi şi simţi ţărăneşte”, spune muzeograful Olga Popa.
Prieteni vechi ai Muzeului ASTRA și ai Sibiului, bucovinenii de la „Gura Izvorului” se remarcă întotdeauna pentru frumusețea costumelor populare pe care le poartă cu mândrie.
„Și-au luat numele încă din anul 1995 după denumirea unui loc deosebit de pitoresc din comună. Românii şi huţulii-ucraineni, de la Vatra Moldoviţei, au transmis, în timp, autenticitate şi bucurie, dragoste şi credinţă pentru portul strămoşesc, pentru locurile unde îşi au rădăcinile. Costumele, în diversitatea lor, reprezintă imaginaţia şi talentul meşterilor populari din comună. Albul imaculat al cămăşilor, în contrast cu primul bundiţelor, la care se adaugă oacheşele flori de pe baticuri ori sfioşii pui de pe altiţe, completează frumuseţea interioară a oamenilor din munţi. Toate costumele respectă întru totul motivele tradiţionale specifice zonei. Bundiţele sunt dichisite cu prim (blăniţă) de miel sau de dihor, preluat ca accesoriu de la evrei, semn de om cu stare bună. Pe atunci, ca şi acum, era la mare cinste”, a explicat Olga Popa.