Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, traversând norii în carul său cu aripi de foc, este sărbătorit astăzi de creștini ca un mare făcător de minuni și singurul om ridicat la Ceruri fără a cunoaște moartea.
„În mijlocul verii, în 20 iulie, este prăznuit Sfântul Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. A primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și de-a închide cerurile. Prunc fiind, tatăl său l-a văzut cum îngeri albi îl înveleau în scutece de foc şi-l hrăneau cu flacără, simbolizând râvna dragostei pentru Dumnezeu. Mereu a fost un trăitor şi un propovăduitor al postului şi al rugăciunii neîncetate şi arzătoare. Ducând o viaţă pustnicească de pocăinţă, şi fiind un sfânt al virtuţilor duhovniceşti, Sfântul Ilie a fost învrednicit de a vedea față în față Slava Lui Dumnezeu la Schimbarea la Față. Sfântul Ilie a fost ridicat la Ceruri într-un car de foc, tras de cai înaripaţi. Ucenicul său iubit a fost Elisei. În tradiţiile şi obiceiurile româneşti, Sânt-Ilie se sărbătoreşte la jumătatea vremii pastorale, când ciobanii coboară în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână. Ciobanii, cojocarii şi stuparii îl cinstesc pe Sfântul Ilie. Este timpul recoltării mierii, care se făcea numai de către bărbaţii îmbrăcaţi în haine curate de sărbătoare, ajutați de copii, la rugăciunile fierbinţi ale Sfântului Ilie, pământul a fost răcorit de ploaie şi foametea a încetat. Sânt-Ilie leagă şi dezleagă tunetele, ploile torențiale și incendiile, hotărăște unde și când să bată grindina. Sfântul Ilie traversează Cerurile într-un car tras de cai înaripaţi şi cu roţile de flăcări şi loveşte diavolii cu biciul de foc. Sfântul Ioan Botezătorul a fost Înaintemergător al Domnului Iisus Hristos, aducând Botezul cu Apă Sfinţită, Sfântul Ilie Tesviteanul va fi cel de-al doilea Înaintemergător la cea de-a doua Venire a Domnului Iisus Hristos, la sfârşitul veacurilor”, spune Ada Popa, muzeograf al Muzeului ASTRA.
Pentru românii din zona Sibiului, Sfântul Ilie are o însemnătate strâns legată de tradiția pastorală.
„Pe la sf. Ilie se tund mieii și mioarele, sterpele și cârlanii. Tocmai în ziua de Sf. Ilie însă, nu e bine să se săvârșească nici un lucru, că-i tare mânioasă de fulgere și trăznete”, scria Victor Păcală în „Monografia satului Rășinari” din 1915.