Muzeul ASTRA organizează sâmbătă, 11 iunie, începând cu ora 10, cea de-a II-a ediție a evenimentului „Joc și bucate oltenești”.
Este vorba despre un eveniment care include scenarii interactive de dans, interpretare instrumentală și demonstrații culinare, animând gospodăriile cu specific oltenesc din cadrul Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului, respectiv cele aduse din localitățile Stolojani, Târgu Cărbunești, Horezu și Bălănești.
Protagoniștii zilei vin din județul Vâlcea: Călușarii din Frâncești și gospodinele din Cernișoara.
„Călușarii din Frâncești, județul Vâlcea, vor reproduce dansul specific călușului prin cele trei etape: legarea steagului sau constituirea grupului (la gospodăriile din Stolojani și Târgu Cărbunești, județul Gorj), jocul călușului (în cadrul gospodăriei din Horezu, județul Vâlcea și Târgul de țară) și spargerea călușului (la gospodăria de pomicultor din Bălănești, județul Gorj). Ceata de călușari este o herghelie divină care luptă împotriva forței năprasnice a Rusaliilor (ielelor). Ceata, strict ierarhizată (mut, vătaf, ajutor de vătaf, călușari, stegar) este alcătuită din bărbați riguroși care, prin piesele de port popular, prin nume și prin imitarea tropăitului și galopului în timpul jocului caută să semene sau să se confunde cu caii. În funcție de zonă, numărul lor în ceată diferă. Pot fi cete fără soț (5, 7, 9, 11, 13) și mai rar, cete cu soț (8, 10, 12). Obiceiul începea în Duminica Rusaliilor și se încheia peste 9 zile, în Marțea ciocului, atunci când era îngropat steagul și se desfăcea ceata, sau la 3 zile după Rusalii, în prima zi de marți. Călușul are rolul de a asigura fertilitatea și fecunditatea care, conform tradiției, sunt aduse de simpla prezență și de jocul călușarilor în gospodăriile oamenilor, în jurul mesei pe care gazda punea grăunțe, lână, apă, sare, pelin, usturoi, folosite în hrana animalelor sau la însămânțatul din anul următor. Începând cu 25 noiembrie 2005, Dansul Călușului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, în urma depunerii dosarului de solicitare de către România, în anul 2002. Jocul călușului este însoțit de bucate alese, precum tradiționala ciorbă oltenească de găină, cu zdrențe din ou, varza călită cu carne de porc și acrită cu zeamă de zarzăre, umplutura oltenească și gogoșile cu lapte acru, un desert simplu, dar gustos. Mălaiul dospit, bine copt și rumenit cu măiestrie de localnicele din Cernișoara, județul Vâlcea se va putea gusta de asemenea la Târgul de țară„, menționează muzeograful Mihai Bănuț.
Bucătăresele din comuna Cernișoara vor pregăti la Târgul de țară preparate tradiționale oltenești. Astfel, începând cu ora 10.00, se încing vetrele și plita pentru a se prepara mălaiul dospit și gogoșile cu lapte acru. Mai apoi, se va face foc la ceaune pentru a se pregăti ciorba de găină, cu zdrențe, varza cu carne de la untură și umplutura oltenească. Bucatele vor putea fi degustate începând cu ora 13:00 până la epuizarea porțiilor.
Tot la Târgul de țară va fi amenajată o expoziție cu instrumentar specific culesului din natură, precum și plante și ciuperci valorificate gastronomic și medicinal în Oltenia de sub munte.