26 iunie, Ziua Drapelului Național al României, este o sărbătoare pe care trebuie s-o onorăm în amintirea sacrificiilor înaintașilor noștri pentru îndeplinirea idealului de unitate națională, consideră reprezentanții Muzeului ASTRA.
„Ca să avem dreptul să scriem/citim acum astfel de rânduri, în trecut s-au stins foarte, foarte mulți oameni… Sacrificiul lor rămâne, însă o motivație în plus pentru noi să le cinstim memoria cum se cuvine! Să nu uităm că au fost vremuri în care ascundeam tricolorul în pălării și-l arătam numai când ne salutam între noi. Poate asta ne-a și apropiat, iată – o formă simbolică de respect, pe cât de simplă, pe atât de importantă! Astăzi este despre tricolor. Astăzi este despre onoare” este mesajul transmis pe pagina de socializare a instituției de cultură.
Drapelul naţional este unul din cele trei simboluri naţionale ale României, parte a identităţii naţionale, alături de stema naţională şi imnul naţional. Drapelul României este tricolor: roşu vermillon, galben crom şi albastru cobalt, plasate vertical, albastrul fiind aşezat la lance, galben la mijloc şi roşu în exterior. În îndelungata istorie a ţării, drapelul nu a suferit transformări majore, cu excepţia proporţiilor şi poziţiilor culorilor.
Sărbătoare națională
Anual, pe 26 iunie, este marcată în România Ziua Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Potrivit acestei reglementări, Ziua Drapelului Naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. De asemenea, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi drapelul României să fie arborat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
Istoria mai puțin cunoscută a tricolorului românesc
Potrivit unor mărturii, împăratul bizantin Justinian a înfinţat, în anul 535, două cetăţi dunărene, Recidava şi Literatta, locuite de luptători descendenţi ai dacilor care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a strămoşilor, în culorile roşu, galben şi albastru, aceasta fiind prima atestare a folosirii celor trei culori pe teritoriul actual al României.
O altă prezenţă a celor trei culori datează din anul 1185, când fraţii valahi Petru, Asan şi Caloian au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup al dacilor, plus cele trei culori.
Albastrul, galbenul şi roşul se regăsesc mai târziu şi pe diplomele de înnobilare emise de Mihai Viteazul, apoi, în anul 1821, pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Tot de atunci moştenim semnificaţia celor trei culori: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor) şi Frăție (roșul sângelui).