Sfântul Mare Mucenic Gheorghe „purtătorul de biruinţă” este sărbătorit anual pe 23 aprilie, fiind considerat ocrotitorul Armatei române. În Mărginimea Sibiului, acest sfânt are o poveste puțin diferită.
Documentele bisericești arată că Gheorghe a trăit în jurul anului 300 și a fost un general roman de origine greacă, ofițer în garda împăratului roman Dioclețian, care a fost condamnat la moarte pentru că nu a renunțat la credința creștină. În calitate de martir, el a devenit mai târziu unul dintre cei mai venerați sfinți ai creștinismului și a fost în mod special venerat de cruciați.
Chizeșul păstorilor
Pentru comunitățile pastorale din Mărginimea Sibiului, a căror ocupație pașnică dăinuiește poate de mai bine de două mii de ani pe aceste meleaguri, Sfântul Gheorghe este protectorul turmelor. El este sărbătorit cu mare bucurie, însă nu înainte ca gospodarii să se îngrijească de câteva pregătiri rituale. Aflăm mai multe din „Monografia satului Rășinari”, scrisă de învățătorul Victor Păcală în anul 1915.
„Ziua acestui sfânt, numit și chizeșul păstorilor, e un moment sărbătoresc în viața ciobanilor. În liniștea poienelor, pe așternut de verdeață, se strâng oierii de voie bună că au ieșit teafări din iarnă și, bucuroși de atâta belșug de miei și lapte, închină, ziua întreagă, în sănătatea lor și a turmelor de oi.
În ajun de Sf. Gheorghe, stâlpii porților se împodobesc cu frunză verde de fag.
În seara spre Sf. Gheorghe, pe la miezul nopții umblă strigoile și vrăjitoarele de iau laptele dela vacile și oile oamenilor. Ca să nu să poată apropia de ele și să le strice (să le ia laptele), oamenii dau vitelor în mâncare leuștean și le freacă țâțele cu usturoi”, scria Păcală în monografia sa premiată de Academia Română.
Sărbătoare cu amânare
Aproape un milion de români poartă numele de Gheorghe sau derivate ale acestuia. În mod excepțional, ei nu-și vor sărbători onomastica astăzi, ci pe 25 aprilie. Motivul schimbării este acela că „ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, iar Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști”, potrivit agenției basilica.ro.