Dialogurile de pe Strada Cetății Povești

Răzvan Pop: “Biblioteca ASTRA trebuie să devină un hub care atrage oameni și proiecte!”

Oamenii de cultură trebuie să se implice în politică, pentru că este nevoie de calitatea lor, iar decizia de a veni la conducerea Bibliotecii ASTRA ilustrează o viziune de dezvoltare cel puțin până în 2031, spune noul manager Răzvan Pop.

Invitat la „Dialogurile de pe Strada Cetății”, Răzvan Pop a vorbit despre planurile sale de viitor, despre situația actuală a instituției, dar și despre ceea ce trebuie să însemne noua misiune a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

Pe 1 aprilie, sibienii au aflat că Biblioteca Județeană ASTRA are, în sfârșit, un manager și nu-i nici o glumă. Sunteți istoric de meserie, așa că v-aș întreba dacă ați venit să faceți istorie la bibliotecă!

Analiza istorică o fac cei care se ocupă de așa ceva, dar după un timp, așa că eu nu cred că sunt cel în măsură a mă analiza pe mine. Poate, peste 100 de ani, cineva va zice de bine sau de rău despre mine. Vom vedea…

Veniți cu un mandat de 4 ani, dar cu planuri pentru vreo 10. Explicați-ne ce înseamnă conceptul acesta, „ASTRA 2031”.

Ne interesează ce va fi ASTRA la 170 de ani. Ne interesează foarte mult să funcționăm ca o instituție care nu uită de unde vine, nu-și uită tradiția și rădăcina istorică, dar în același timp se angrenează foarte serios în ceea ce înseamnă 2031. Trebuie să aducem activitatea acestei instituții la nivelul acestei perioade. Este o perioadă complicată, deja mediul online acaparează absolut orice. În momentul în care tu, ca instituție, nu exiști în mediul online decât poate cu niște comunicate de presă sau două-trei postări, pierzi foarte mult din vizibilitate, deci ai nevoie de o cu totul altă strategie și în online. Conținutul va trebui să fie, în același timp, fizic și virtual. Este doar un exemplu.

Ați activat în cadrul Bibliotecii, la Serviciul Cercetare, până acum doi ani. Între timp s-au întâmplat multe aici, a fost o situație care s-a înrăutățit, cum găsiți Biblioteca astăzi?

Despre ceea ce s-a întâmplat la nivel de management în ultimii doi ani nu aș vrea să discut, din eleganța profesiei. Biblioteca n-am găsit-o rău, nu este într-o stare de descompunere, cum credeau unii din exterior. Este o instituție care, cu o așezare și clarificarea unei strategii coerente, a repornit la drum foarte bine. Avem foarte multe linii în care ne dezvoltăm. Noi nu suntem, de fapt, doar o bibliotecă. Aici există și o editură, o tipografie, un muzeu, un institute de cercetare, există săli de conferințe, spații pentur evenimente, deci complexitatea instituției este cu mult mai mare decât aceea de a fi bibliotecă. Evident că acesta este scopul în sine al funcționării instituției, dar suntem mult mai mult decât acesta.

Vorbim, totuși, despre o bibliotecă unde, în ultimul an, nu s-a achiziționat nici o carte!

Vom achiziționa cărți anul acesta, evident că este un target asumat de subsemnatul și în planul de management. Va trebui să achiziționăm cărți într-un număr coerent, de data aceasta. Și nu numai cărți. Și filme, muzică, documente, hărți, absolut orice se poate păstra într-o bibliotecă și care prezintă interes.

Înțeleg din acest proiect de management că vă propuneți să consolidați rolul de centru cultural al bibliotecii, să continuați moștenirea Asociațiunii ASTRA și, dincolo de asta, să deveniți chiar un centru de producție culturală. Văd acolo planuri multianuale inclusiv pentru producție multimedia. Nu credeți că e cam mult pentru Sibiu?

Nu, în Sibiu chiar este greu să spui despre ceva că este prea mult, având în vedere standardul la care deja se lucrează în instituțiile prietene ale noastre. Noi trebuie să ne ridicăm la acel nivel, al muzeelor, al teatrului, instituțiilor de spectacole din Sibiu. Este doar o modalitate prin care ne așezăm într-un mediu cultural. Trebuie să fim în online obligatoriu, trebuie să ne adresăm tinerilor, să ne adresăm oamenilor care au nevoie de spații culturale și care au proiecte culturale și noi, de fapt, să devenim acel hub prin care îi atragem pe aceștia. Eu chiar cred că acesta ar trebui să fie rolul unui stat, prin orice formă de reprezentare a lui, iar Biblioteca Județeană ASTRA, prin faptul că aparține Consiliului Județean Sibiu, care este administrația locală din Sibiu, are acest rol. Noi chiar trebuie să-i ajutăm pe cei care creează, care au nevoie de un pic de sprijin pentru a se dezvolta. Chiar am vorbit și cu colegii mei din bibliotecă, lucrul acesta trebuie să-l dezvoltăm.

Prin urmare, vă așteptați din partea Consiliului Județean să înțeleagă și să aloce resursele necesare pentru această dezvoltare? Pentru că vorbim de resurse importante.

Consiliul Județean întotdeauna a acționat profesionist din acest punct de vedere, în sensul că, dacă a simțit că proiectul la care li se solicită intervenția este unul serios și de anvergură, ei au făcut-o de fiecare dată. Sunt convins că totul ține de noi, dacă-i convingem să ne sprijine, dar vă mai spun un lucru: finanțarea nu trebuie să vină toată de la Consiliul Județean. Piața este atât de diversificată în acest moment! Sunt atâtea fonduri, sunt atâtea proiecte culturale care pot fi accesate, sunt parteneri din mediul privat care pot veni, deci sunt foarte multe oportunități pe care noi le putem atrage.

Nu este un secret că veniți din zona liberală, că aveți vechime și activitate intensă în PNL, că inclusiv reperele dvs. profesionale principale – dacă vorbim de funcții în administrația locală și centrală – se leagă de această susținere politică. Așadar, cât de mult a contat factorul politic în venirea dvs. la bibliotecă și cât de mult va conta de acum încolo?

O mică modificare aș face la ceea ce ați enunțat dvs.: aveam o activitate politică intensă. Aceasta s-a redus, pentru că îmi place să respect poziția în care sunt și dacă acum mi-am asumat acest management cultural, către acest proiect mă și implic complet. Eu nu mi-am ascuns niciodată apartenența, eu de când eram în liceu m-am înscris în acest partid, nu m-am plimbat prin alte partide, nu am fost omul care a fugit după funcții sau a trebuit să mă înscriu într-o structură politică pentru a primi niște funcții. Este un lucru pe care îl recunosc, cred că așa și este cinstit, cred că oamenii de cultură ar trebui să se implice în politică, pentru că suntem într-o mare criză de oameni de calitate culturală în politica românească și din acest motiv nu am ce să ascund și nici n-o să ascund vreodată. Ar fi ipocrit din partea mea. Nu a contat în momentul concursului de management, pentru că proiectul este proiect, până la urmă, nu mi s-a făcut nici un favor, iar de acum încolo sunt convins că nu contează calitatea politică pe care o am ca membru sau am avut-o ca implicare, ci contează foarte mult managementul pe care îl am aici. Mi-aș dori ca lumea să mă trateze exact ca managerul acestei biblioteci, fără alte intenții politice.

Să înțelegem că în următorii ani vă veți dedica managementului cultural…

Cu siguranță!

Care sunt șansele, în acest moment, să vă vedem în 2024 candidând pentru vreo funcție în administrație?

Foarte mici șansele. Nu spun niciodată deloc, pentru că poate se întâmplă ceva extraordinar și o să văd această înregistrare și aș fi și eu cuprins de ipocrizia multor oameni din politică, dar șansele sunt foarte mici. În acest moment, pentru mine, implicarea este 99% în acest proiect.

De ce v-ați dorit să veniți la Biblioteca ASTRA și să vă dedicați acestei instituții?

Este un moment matur al meu. Am judecat foarte mult acest moment și știam toate implicațiile, știam toate criticile care vor veni și comentariile la adresa-mi din punctul de vedere pe care tocmai l-am discutat, dar mi-am dorit pentru că este un moment matur. Nu este doar o dorință egoistă de a fi șef undeva, ci chiar am o viziune și chiar văd într-un anumit fel managementul cultural și din acest moment am analizat și am decis că este momentul oportun de a prelua această funcție care era eliberată.

Cum ați fost primit de echipă?

Foarte bine! Aici sunt profesioniști foarte buni, din toate punctele de vedere, și nu au o problemă de a primi pe cineva nou, ci pur și simplu am mers mai departe și știm fiecare ce avem de făcut.

Să ne așteptăm la schimbări?

Personal, mi se par aiurea filmele acelea în care venea un șef nou și dădea afară pe toată lumea și își făcea el echipa. Nici la fotbal, când vine un mare antrenor de la o echipă cu care a avut succes, nu își aduce jucătorii de acolo. Aici suntem la stat, nici nu avem cum să schimbăm echipa de la o zi la alta. Normal că se schimbă oamenii – unii se pensionează, unii pleacă, vin alții în locul lor, asta este un lucru normal. Dar nici nu mă gândesc și nici nu mă interesează lucrurile acestea de a schimba ceva. Asta este echipa, cu asta mergem și sunt convins că, știind ce pot colegii mei, tot ce mi-am dorit pe termen scurt, mediu și chiar lung va putea fi realizat.

Dintre toate proiectele, care sunt cel mai aproape de sufletul dvs.?

Aș spune mai degrabă cum am așezat biblioteca, pentru că, pe lângă stricta activitate biblioteconomică și bibliotecară, noi să nu uităm că biblioteca are și acest aspect al cercetării, al istoriei. Or, din acest punct de vedere, vreau foarte mult și am discutat cu colegii care se ocupă de acest compartiment să îl dezvoltăm în continuare. Avem un muzeu care trebuie cunoscut mai mult și dezvoltat, avem un patrimoniu spectaculos, avem aceste cercetări pe care le pornim și, tocmai din acest punct de vedere, consider că trebuie să dezvoltăm acest aspect. Iar, pe lângă acestea două, biblioteca trebuie să devină acest hub care atrage oameni și proiecte în sine și de aici ne ajută foarte mult și este al treilea aspect de care trebuie să avem grijă această linie a evenimentelor care se întâmplă cu aportul bibliotecii sau în spațiile bibliotecii. Iar dacă reușim să urmărim atent cele trei linii, ceea ce cred eu că ar trebui să fie o bibliotecă peste 10 ani, când am trage o linie simbolică, asta s-ar și întâmpla.

Biblioteca este o instituție a județului și în ultimii ani au fost câteva acțiuni de implicare în județ, dar parcă lipsește mai multă consistență, astfel încât bibliotecile publice rurale să nu fie doar niște internet café-uri, că nu mai are nimeni nevoie de internet, toată lumea îl are pe telefon. Cum veți face să dați viață acestor spații?

Aici sunt total de acord. Într-adevăr, noi trebuie să ajungem, gradual, ca minim jumătate din activitatea noastră să se dezvolte în județul Sibiu. Avem chiar și idei naționale și – de ce nu? – internaționale, dar ne interesează foarte mult acest aspect. Practic, vom încerca să dublăm ceea ce se întâmplă în Sibiu cu evenimente mai ales în mediul rural. Din păcate, foarte puțină lume merge la sate și nu vorbesc numai de județul Sibiu, dacă ne uităm în general în țară sunt foarte puține entități culturale care au activitate în mediul rural. Este adevărat că este mult mai greu; la sate nu faci bani, sunt cetățeni pe care altfel trebuie să-i abordezi, dar să te închizi numai în bula urbană nu este deloc corect. De asta, eu spun că trebuie să ajungem cu toții în mediul rural, să încerci să faci ceva înainte de a afirma că nu se poate într-o comunitate, nu avem dreptul să spunem acest lucru. În primul rând, în această perioadă, toți actorii culturali din România cred că ar trebui să dubleze activitatea de la nivel urban în mediul rural. De aceea, asta va fi o linie foarte importantă. Cu bibliotecile rurale este o problemă, ele nu ne aparțin, sunt ale primăriilor, dar le putem ajuta și asta va fi una dintre primele corespondențe pe care le vom dezvolta cu primăriile din județul Sibiu, tocmai pentru a le ajuta cu know-how-ul necesar. Pe cei care vor să organizeze o bibliotecă îi ajutăm, le arătăm ce trebuie făcut, poate nu au un fond de carte, noi avem capacitatea să atragem fonduri de carte și, ușor, ușor, ne putem dezvolta din acest punct de vedere și, de fapt, de a asigura această rețea județeană, iar pe această mică rețea să venim și cu evenimentele necesare.

La ce fel de evenimente vă gândiți?

Absolut tot ce este cultură se poate preta, se poate merge oriunde. De exemplu, o cutumă pe care dorim s-o implementăm este că, dacă dorești să ai o expoziție la sediul Bibliotecii ASTRA, să mergem cel puțin într-o filială cu ea, dacă se poate, dar și în mediul rural.

Rolul bibliotecii este dedicat, într-o mare măsură, și minorităților românești de peste hotare. Știu că au fost acțiuni prin Asociația “Prietenii Bibliotecii” în acest sens. Le veți continua?

Da, chiar este intenția să luăm legătura cu Institutul Cultural Român de la Chișinău, din păcate în nordul Bucovinei în acest moment este complicat, datorită situației de război care există în Ucraina, evident că și Banatul sârbesc îl avem în vedere, dar nu numai. Mă interesează și comunitățile de români din Italia, Spania, de ce nu? Dacă sunt structură bine organizate, de ce să nu-i ajutăm – dacă vor – cu cărți de limbă română, cu evenimente pe care le putem aduce și așa mai departe? Eu cred în această idee în care nu pot să reproșez ceva până nu încerc absolut orice metodă de a-mi atinge un scop. Or statul român, prin noi, care suntem actanții culturali, are această obligație să ajungă cu noua prezentare culturală a României în aceste medii, în fostele teritorii românești în care avem o populație românească bine definită cultural și identitar, precum și în aceste comunități de români plecați în alte țări.

Înapoi acasă, aveți un patrimoniu bogat aici, iată că de pe Palatul ASTRA cade tencuiala. Ce se întâmplă? Sunt probleme care necesită investiții complexe?

Aceasta a fost o situție datorată precipitațiilor, dar se rezolvă, s-au luat măsurile necesare. Palatul ASTRA, din punctul meu de vedere, are nevoie de o analiză de funcționalitate. Trebuie să regândim tot palatul pentru a-l face cât mai deschis comunității. Numai în urma unei analize pe care ne-am propus în următoarele luni să o facem ne putem da seama de intervenții. Intervenții în sine de reabilitare completă a clădirii nu sunt atât de alarmante cum am putea crede, nu este o clădire în pericol de demolare sau cu o rezistență șubredă, dar niște intervenții care să ajute în funcționarea entității evident că vor trebui făcute.

Mai aveți o clădire care ridică probleme deosebite: cabana Oțetea. S-au investit mulți bani acolo, s-a lucrat mult timp. În ce stadiu se află acum? Este deschisă circuitului turistic?

Deja am luat legătura cu cei care se ocupă de “Anii Drumeției” să încercăm să integrăm cabana în acest proiect și răspunsul este unul pozitiv. Mai mult, vrem să organizăm tabere la nivelul liceelor și școlilor de artă în cabana respectivă. Ea nu necesită, în acest moment, niște intervenții majore, pentru că tocmai a fost reabilitată, cel mult niște intervenții de igienizare și de punere la punct a clădirii. Accesibilitatea este foarte îngreunată de drumul până la cabană și, din acest motiv, probabil că vom întâlni nenumărate opreliști, dar, din păcate, soluția nu este la noi.

Ca încheiere, v-aș ruga să sintetizați viziunea dvs. într-un mesaj pentru sibieni!

Invitația este una foarte simplă: să vină la bibliotecă, pentru că, pe lângă împrumutul de carte, noi putem oferi experiența cititului, în primul rând, experiența cercetării și descoperirii patrimoniului ASTRA și, efectiv, o experiență culturală în sine prin toate evenimentele culturale care se organizează în bibliotecă. Așa cum știți, noi avem evenimente dedicate copiilor de clasa 0 sau chiar mai mici și mergem până la zona vârstei a treia. Suntem una dintre puținele instituții care poate acoperi complet comunitatea sibiană cu evenimente care se adresează fiecărei generații în parte.

Răspunde