Fabricarea ceramicii dacice, un meșteșug vechi de 2.500 de ani, este subiectul unui fascinant experiment arheologic prezentat de Muzeul ASTRA.
„Muzeul ASTRA este partener în cadrul proiectului RETOLD (2020-2024) co-finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului Europa Creativă. Proiectul este implementat împreună cu EXARC (Olanda), care este și liderul de proiect, alături de alți patru parteneri europeni: Stiftung Stadmuseum Berlin (Germania), Steinzeitpark Dithmarschen (Germania), Universitat Autónoma de Barcelona (Spania), Nüwa Digital Media Content Production Studios Ltd (Irlanda). O componentă importantă a proiectului o constituie și documentarea meșteșugurilor de odinioară. În cadrul programului de arheologie experimentală, am avut ocazia să documentăm o etapă esențială din meșteșugul olăritului din vremea dacilor și anume arderea în groapă a ceramicii. În cadrul experimentului, au fost utilizate replici ale unor vase ceramice dacice descoperite în cadrul săpăturilor arheologice. Experimentul a fost susținut de colegul nostru dr. Marius Ardeleanu, arheolog la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș”, a explicat Cosmin Călinescu, purtătorul de cuvânt al Muzeului ASTRA.
În spațiul geografic carpato-dunărean, dovezile arheologice demonstrează practicarea olăritului încă din neolitic. Începând cu secolele V-IV (î.Hr.) geto-dacii au produs diferite articole casnice ceramice, folosind pe scară largă roata olarului și cuptorul de ars, inițial de o calitate asemănătoare celor din teritoriul balcanic, iar ulterior prin tehnici superioare, caracteristice civilizației sud-europene grecești și ulterior romane. În perioada Daciei romane, sub influența schimburilor comerciale și culturale tot mai intense, nivelul calitativ al ceramicii a atins apogeul, însă chiar și după retragerea aureliană, sub amenințarea permanentă a migratorilor, practicarea olăritului a continuat artizanal, tehnologia veche a olăriei daco-romane fiind atestată până în secolul VII.