„Școala femeilor”, de Molière, în regia reputatului Alexandru Dabija, este premiera prin care Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu va celebra 2022 – Anul Molière.
În mod simbolic, proiectul debutează chiar în preajma datei de 15 ianuarie, când se împlinesc 400 de ani de la nașterea lui Molière, unul dintre cei mai mari dramaturgi universali, jucat timp de secole pe scenele lumii. Premiera va fi prezentată publicului în cea de-a doua parte a anului 2022.
Spectacolul îi reunește pe Alexandru Dabija și scenograful Dragoș Buhagiar, cu actorii Marius Turdeanu, Andrei Gîlcescu, Veronica Arizancu, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Gabriela Pîrlițeanu, Ioana Cosma, Adrian Matioc, Vlad Robaș, Serenela Mureșan, Codruța Vasiu, Florin Coșuleț, Eduard Pătrașcu, Pali Vecsei, Liviu Vlad. Asistent regie este Victor Olăhuț, asistent scenografie Anda Pop, sufleur Sanda Anastasof și manager proiect Claudia Maior.
„O reprezentare fără mască a smintelii omenești”
Regizorul Alexandru Dabija vorbește despre dramaturgul francez aniversat anul acesta și despre creația care va fi prezentată publicului în 2022 – Anul Molière.
„La 5 decembrie 2019, deci destul de curând, o casă de licitații germană scotea la vânzare un tablou. Tabloul, atribuit lui Pietro Paolini, îl reprezintă pe actorul italian Tiberio Fiorilli în rolul Scaramouche. Deși prețul nu era uriaș, numai 60.000 euro, tabloul nu s-a vândut. Picturile lui Paolini s-au vândut de-a lungul anilor cu sume cuprinse între 2.000 și 1.462.582 de dolari. Nedatat, dar presupus a fi pictat în jurul anilor 1640, tabloul ne interesează în cazul de față doar pentru că, întâmplător sau nu, reușește să descrie un moment important din istoria teatrului și o dimensiune esențială a teatrului lui Molière, sărbătoritul de anul acesta.
Sunt trei actori în tablou, cel din mijloc fiind Fiorilli, prietenul și după unii mentorul lui Molière, în ale jucatului pe scenă, nu într-ale scrisului. O gravură a epocii ni-l arată pe Molière cum studiază în oglindă grimasele lui Fiorilli. De ce ne interesează acest Fiorilli în relație cu Molière? Pentru că, așa cum vedem minunat în tablou, Fiorilli a fost primul actor de commedia dell’arte care și-a scos masca și a jucat cu fața lui. Sigur, cunoscătorii știu că mai erau personaje în commedia italiană, amorezi, fete care jucau fără mască, dar marile personaje, tipurile celebre erau prezentate exclusiv cu mască și trecerea la jocul fără mască a constituit un moment important al teatrului. Molière în piesele lui a scos măștile personajelor și a livrat publicului oameni. De asta îl jucăm și astăzi. Tot din această pricină, piesa lui, Școala femeilor, ne interesează în cel mai înalt grad ca fiind o reprezentare fără mască a smintelii omenești care ne duce la pierzanie, femei și bărbați deopotrivă, păruindu-ne pe chestii de gen. Putem să ne gândim melancolic la o scenă în care Molière și prietenul lui Fiorelli, dați cu făină pe față, râd de noi și după patru sute de ani”, spune regizorul Alexandru Dabija.
Molière, pe scena TNRS încă din 1948
Molière s-a născut în 15 ianuarie 1622 la Paris. Multe dintre piesele sale de teatru au fost jucate și pe scenele din Sibiu, din Transilvania și din România. Pe scena Naționalului sibian, Molière a fost jucat încă din prima stagiune care a fost organizată după cel de-al Doilea Război Mondial. În 21 noiembrie 1948, la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, pe atunci Teatrul de Stat din Sibiu, a avut loc premiera piesei „Burghezul gentilom”, de Molière, în traducerea lui Victor Eftimiu, regia Gabriel Negry. A urmat „Avarul”, traducerea Alexandru Kirițescu, regia Vasile Brezeanu, în 8 mai 1954. O altă piesă a lui Molière, „Vicleniile lui Scapin”, regia Iosif Maria Biță, a fost prezentată publicului din Sibiu în 27 iulie 1955. Trei ani mai târziu, în 30 august 1958, urmează „Bolnavul închipuit”, în regia lui Ion Deloreanu, acestea fiind primele puneri în scenă ale operei lui Molière începând cu cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Prima reprezentare a piesei „L’ecole des femmes”, de Molière, în traducerea Andei Boldur, a avut premiera în 19 noiembrie 1960, spectacolul „Școala nevestelor” fiind regizat de marele actor și regizor Vasile Brezeanu. Și Secția Germană a TNRS a prezentat „Școala femeilor”. Spectacolul „Die Schule der Frauen”, regia Margot Göttlinger, a avut premiera în 11 ianuarie 1978.
TNRS marchează, începând de astăzi, timp de trei zile, Ziua Culturii Naționale prin recitaluri din opera poetului Mihai Eminescu, transmise online.
„Când se aniversează cultura română, câteva zile se instaurează o solemnitate scorțoasă, plină de cuvinte mari și de ditirambi care nu au nimic de-a face cu ce înseamnă cu adevărat limba românească, cultura românească, care sunt structura, scheletul ființării neamului nostru. Probabil că dacă am avea posibilitatea ca, din când în când, să ne vedem sufletul – dar sufletul care ține de dimensiunea fundamentală a unei nații, care presupune acumulare de spiritualitate, de creativitate, de ingeniozitate, de unicitate – poate am fi surprinși de cât de mult se răsfrânge un proverb care, din păcate, nu ne face cinste: capul plecat sabia nu-l taie.
În concertul planetar al culturilor, în care dialogul creator este motorul de dezvoltare, ar trebui căutate personalitățile care au marcat cu adevărat cultura românească în dialog cu marile culturi ale lumii. Este o datorie a noastră ca ceea ce înseamnă cultura, educația, limba noastră să ne reprezinte cu adevărat, să putem să stăm demni unii în fața celorlalți, în fața celorlalte nații, în fața lui Dumnezeu. Și, nu în ultimul rând, noi cu noi înșine, pentru a înțelege cât de important este să ne respectăm cultura, să ne respectăm obiceiurile, să ne respectăm limba nu numai în momente de sărbătoare, ci zi cu zi.
Este Ziua Culturii Române și se cuvine să facem plecăciune în fața tuturor celor care au contribuit la ceea ce a constituit cultura românească de-a lungul timpului. În același timp, să gândim cu tenacitate, cu încăpățânare ce obiective putem să ne fixăm, pentru ca, într-adevăr, cultura să fie o dimensiune primordială a ceea ce înseamnă existența noastră de zi cu zi. De la emoție, la miracol, la zâmbet, la demnitate, la frumos, la încredere, la speranță, la curaj…
La mulți ani, Domnule Eminescu! La mulți ani tuturor marilor creatori, la mulți ani tuturor celor care, cu zgomot sau în singurătate, în comunitate sau în fața lui Dumnezeu, încercați să mărturisiți frumosul, emoția, să le creați, să le aduceți în fața noastră!” (Constantin Chiriac, director general Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și președinte al Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu)