În pragul sărbătorilor de iarnă, prin satele Sibiului, feciorii se strâng în cete de juni, îşi aleg judele mare, judele mic, contabilul, casierul, crâşmarul și se întâlnesc seară de seară pentru a repeta colindele, prin care vor vesti Nașterea Domnului Iisus Hristos.
La Sadu, după ce s-au ales Ceata Mare și Ceata Mică de Sfântul Nicolae, în 24 decembrie, tinerii merg la pădure să aducă fagul în sat. În Gura Râului, feciorii nu interpretează colinde, ci joacă dansurile feciorești Căluţul, Banu Mărăcine, Căluşarii, Fecioreasca și Romana la toate casele. În a doua zi de Crăciun, junii din Tilişca negreșit colindă în biserică, iar la finalul serviciului religios joacă în văzul întregului sat; feciorii din Cristian ridică fetele în timpul tradiționalei hore a fetelor. Ceata de feciori şi bărbaţii însuraţi din Racovița interpretează alternativ câte o strofă a colindului laic „Dana”, iar feciorii din Avrig păstrează obiceiul „Meteleaua”, când cetele se întrec într-un alai al mascaţilor; similar, junii din Chirpăr se maschează în lole, pe 28 decembrie, și colindă ulițele satului dansând și murdărind oamenii cu funingine sau cremă de papuci.
Feciorii din Mărginimea Sibiului şi de peste munţi vin la Sălişte, în fiecare 28 decembrie. Întâlnirea cetelor de juni are o tradiţie de peste o sută de ani şi este o întrecere a tinerilor în joc popular. După parada portului popular, judele și judeceasa din Săliște mulțumesc feciorilor și fetelor pentru că le-au acceptat invitația; juzii fiecărei cete vornicesc pentru un an mai bun, iar apoi cu toții demonstrează că păstrează jocurile învăţate de la părinţi şi bunici.
Și copiii pornesc colinda, străbătând ulițele în Ajun și în zilele sfinte de Crăciun. Unii dintre ei merg cu „Craii”, „Irozii” sau ”Steaua”; îmbrăcați în costume populare și purtând coifuri, săbii, panglici și stea, copiii interpretează sceneta cu temă religioasă în biserică, apoi la casele vecinilor.
„Fiecare dintre aceste practici devine astfel o dovadă incontestabilă a faptului că obiceiurile vechi își (re)câștigă însemnătatea în vremuri noi, chiar dacă realitatea socială, culturală și economică a satelor se adaptează permanent practicii moderne, iar multe dintre credințele ce au stat la baza tradițiilor nu mai sunt cunoscute”, spun cercetătorii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu, care au documentat aceste obiceiuri în proiectul „Pop Up Tradiții”.