27/01/2022

Strada Cetății

Vești și povești să le-ndrăgești!

Cel mai așteptat eveniment gastronomic al iernii revine la Muzeul ASTRA!

timp de citire 3 min

“Târgul de țară la Ignat” a devenit un eveniment de tradiție în rândul acțiunilor organizate an de an de Muzeul ASTRA.

Ajuns la ediția a X-a, ”Ignatul” la Muzeul în aer liber va readuce în fața vizitatorilor, timp de două zile, toate pregătirile specifice bucătăriei tradiționale românești în pragul Crăciunului.

Evenimentul va avea loc în perioada 18-19 decembrie, între orele 10.00 și 16.00, la Târgul de țară din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Vor participa, prin cunoștințele, metodele și instrumentarul tradițional folosit, un grup de săteni din Orlat, localitate emblematică pentru Mărginimea Sibiului. “Materie primă” vor fi doi porci autohtoni din rasa Bazna, care cântăresc fiecare aproximativ 200 de kilograme. Vizitatorii vor putea urmări, astfel, toate etapele acestei tradiții a Ignatului de sărbători, de la pârlitul porcului cu paie, până la prepararea bucatelor tradiționale ca pomana porcului, tochitura, cârnații, șoriciul, toba sau caltaboșul.

Mihaela Gherghel, muzeograf Muzeul ASTRA: “Primul preparat care se consuma chiar în ziua în care se tăia porcul era pomana porcului, preparată din carne de la pulpă, tăiată bucăţi, o lingură de untură şi sare. Se lăsa să fiarbă cu capac până când grăsimea se limpezea. Se servea împreună cu murături – varză acră, castraveţi sau gogonele – şi o mămăligă zdravănă. În satul de altădată, fiecare familie sacrifica un porc înainte de Crăciun. După un an în care se îngrijeau de el, gospodarii preparau bucate menite să le asigure o masă îmbelşugată la sărbătoarea Naşterii Domnului, dar care să le şi ajungă cât mai mult timp din an, dorindu-se ca slănina (preparatul care se putea păstra cel mai mult timp) să fie suficientă până la tăierea următorului porc. Iernile geroase, încununate de datini şi obiceiuri, reprezentau perioadele ideale pentru păstrarea preparatelor din porc, în condiţiile în care nu existau frigidere şi se foloseau pentru depozitare pivniţa, cămara sau podul casei. Modalităţile de preparare aveau ca scop conservarea ingredientelor prin sărare, condimentare, afumare, uscare, fierbere sau doar opărire. Se preparau: cârnaţul, cârtaboşul şi pateul, jumările, se punea untura fierbinte în garniţe emailate. Afumarea se făcea doar după ce slănina, cârnaţii şi carnea erau zvântate. Cele mai bune lemne pentru afumat erau considerate cele de la pomii fructiferi, dar, în lipsa lor, era bun şi lemnul de fag. După afumare, carnea şi cârnaţii mai puteau fi ţinuţi în pod, unde nu mai intra fumul, pentru a se mai usca, iar slănina se punea în cămară sau în lada din casa bună. Se spunea că era bună de mâncat după ce se auzea prima dată că durduie. Cârtaboşul şi pateul erau ţinute în cămară, la rece, şi se puteau mânca începând cu următoarea zi după preparare.”

Pe lângă demonstrațiile și atelierele gastronomice, Târgul de țară la Ignat va reuni și producători și comercianți de produse tradiționale.

Ca de fiecare dată, evenimentul va fi organizat în conformitate cu normele sanitare în vigoare pentru combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Lasă un răspuns