Ziua Națională a României
Sibiul este cuprins de revoluţia naţională şi democrată la început de 1918. „Sub preşedinţia lui Andrei Bârseanu, în oraş se desfăşoară o mare întrunire la 31 octombrie, unde au fost precizate măsurile ce trebuiau luate de români în temeiul declaraţiei de autodeterminare din octombrie. S-a ales un comitet executiv, sub preşedinţia lui Andrei Bârseanu, format din: N. Bălan, N. Ivan, S. Dragomir, I. Stroia, I. Broşu, L. Borcea, O. Russu, Ilie Beu şi I. Lapedatu, care s-a pus la dispoziţia Marelui Sfat Naţional de la Arad şi a avut misiunea de a-i conduce pe românii din zona Sibiului în evenimentele ce vor urma. La propunerea lui A. Bârseanu, preşedintele ASTRA, a luat fiinţă Sfatul Naţional Român din oraşul şi comitatul Sibiu, care a preluat conducerea efectivă a teritoriului şi a coordonat acţiunea de constituire a consiliilor şi gărzilor naţionale în oraşele şi comunele comitatului (judeţului)”, consemnează ziarul Lumina.
Marele Sfat Național al Transilvaniei a decis, la 1 decembrie 1918, pe lângă unirea cu România, și crearea unui guvern al Transilvaniei cu scopul de a coordona unificarea administrativă socială și economică a Transilvaniei cu regatul României. Pe 9 decembrie, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria se stabilește la Sibiu, vechea capitală a Transilvaniei. Condus de Iuliu Maniu din acest guvern mai făceau parte Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida Voievod, Emil Hațieganu și alți zece politicieni, printre care sibianul Octavian Goga, reamintește istoricul sibian Răzvan Pop.
Sediul central al Consiliului Dirigent a funcționat pe strada Nicolae Bălcescu, în vechiul sediul al comenduirii militare a Transilvaniei.
„Acest veritabil guvern pe care l-a avut Transilvania între 1918 și 1920 a lăsat Sibiului, pe lângă mândria de a fi orașul care a unit Transilvania cu România, o serie de mărturii, clădiri care amintesc de acel important moment din istoria orașului nostru”, subliniază Răzvan Pop.
