Cea mai importantă carte de bucate săsească, tradusă pentru prima oară în limba română după aproape 125 de ani de la apariție, a fost prezentată, zilele trecute, la Casa Teutsch.
“Bucătăria transilvăneană”, de Elise Fröhlich, conține peste 1.400 de rețete tradiționale ale sașilor, românilor și maghiarilor din Sibiu și împrejurimi, dar și rețete din alte spații culturale pe care autoarea sibiancă dorea să le popularizeze în rândul gospodinelor săsoaice, precum și o mulțime de informații care dau oglinda societății transilvănene din preajma anului 1900.
“Lansăm traducerea unei cărți care a apărut pentru prima oară în anul 1897. Este o carte de bucate scrisă de o gospodină din zona Sibiului, Elise Fröhlich, iar până în anul 1910 a apărut în cinci ediții. Ea a fost completată în timp, prima ediție a avut 1.200 de rețete, iar ultima – 1.400 de rețete. Este o carte după care multe generații de gospodine din Ardeal – sau cel puțin din mediul săsesc din zona Sibiului – au învățat să gătească în cei 124 de ani”, a explicat dr. Dan Nanu, cercetător la Biblioteca ASTRA și coordonator al proiectului editorial. Volumul a fost realizat prin intermediul unei colaborări cu Forumul German, Editura Honterus și alți parteneri importanți, potrivit managerului Silviu Borș, în contextul programului Sibiu Regiune Gastronomică Europeană.
“Cărțile vor dăinui după noi”
Directorul executiv al FDGR și al Editurii Honterus, Benjamin Jozsa, a dezvăluit, cu ocazia lansării, că pentru cei care lucrează în domeniu cel mai greu de tipărit sunt cărțile de bucate.
“Eu vă recomand cartea aceasta cu mare căldură, ea arată foarte mult despre arta culinară transilvană, unde s-au întâlnit foarte multe influențe, din Orient până în Occident. Cartea este foarte interesantă și din punct de vedere al istoriei germanilor. Noi avem o politică editorială care încearcă să aducă în fața populației majoritare cultura și tradițiile germanilor în limba română, dar și în limba germană, într-un volum destul de ridicat: scoatem între 50 și 70 de titluri pe an, în toată țara, este un lucru frumos, costisitor, dar merită, pentru că, orice am face, cărțile sunt singurul lucru care o să rămână și, dacă ne ajută și hârtia, o să dăinuie și 500 de ani”, a precizat Jozsa.
“Am aflat foarte multe lucruri”
Traducerea cărții a fost pe alocuri foarte grea, însă tot efortul a meritat, mărturisește Ruxandra Stănescu, redactor șef adjunct la săptămânalul “Hermannstaedter Zeitung”.
“A fost o oportunitate să traduc această carte, am aflat foarte multe lucruri nu doar despre rețete, ci despre cum se trăia în acele vremuri. Cartea are inclusiv câteva sfaturi pentru gospodine, informații interesante, care dau o privire de ansamblu asupra unei societăți despre care știm prea puțin. În plus, a fost o bună ocazie să pun mâna pe cartea aceasta, chiar dacă doar cu împrumut. Mă bucur că există în limba română și a fost recuperată o bucățică de istorie”, afirmă jurnalista care s-a ocupat de traducere.
Dan Nanu, istoric: “În 2019, când Sibiul a fost Regiune Gastronomică Europeană, am descoperit această carte în colecția unui prieten, Cristian Cismaru, de la Asociația My Transylvania. Și noi, Biblioteca ASTRA, în acel an, am accesat două proiecte pe Agenda Culturală și am prezentat într-o lucrare toate spațiile din Sibiu în care au existat restaurante, bodegi, terase, vinării și așa mai departe, iar a doua carte prezenta imagini din diferite zone ale Transilvaniei care au un cuvânt de spus în ceea ce privește gastronomia și viticultura.”
La eveniment a fost prezent și omul de afaceri medieșean Octavian Isailă, colecționarul care în ultimii 16 ani a reușit să reconstruiască istoria glorioasă a producției vinicole din zona Mediașului. Acesta le-a vorbit celor prezenți despre cele opt secole în care regiunea s-a numit cu mândrie “Weinland”, despre povestea familiilor Caspari și Ambrosi, și a oferit spre degustare Fetească Regală, devenit primul soi românesc care are o zi internațională. “Octavian Isailă a reușit să reînvie spiritul vechii metropole de vin al Transilvaniei. El a scos deja o carte și dorește să transpună toată această istorie într-o lucrare mai amplă, care va vedea lumina tiparului în curând, la Biblioteca ASTRA“, a menționat Silviu Borș.