Floarea-soarelui, rapița, dovleacul sau alte plante cu ajutorul cărora străbunii noștri obțineau ulei și produse apicole au făcut subiectul unui nou atelier desfășurat la Muzeul ASTRA.
La uleinița din Nădăștia de Jos, monument funcțional la Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, turiștii au făcut cunoștință cu plantele, meșteșugul și produsele țărănești, explicate de specialiștii muzeului.
Muzeografii Liviu Velțan și Bianca Stroia au fost amfitrionii unui atelier mixt, oferind vizitatorilor explicațiile necesare, asociate cu elemente de mitologie populară, privind mai ales floarea-soarelui și albina cu produsele ei de bază – mierea și ceara.
„Beneficiile multiple ale plantelor au fost exploatate încă din vechime. Atelierul vrea să scoată în evidență potentialul multiplu oleaginos şi melifer al unor plante precum floarea-soarelui, rapița sau dovleacul. Deși ar părea, la prima vedere, un atelier cu subiect strict informația oferită, el intră în zone anexe ale folosinței uleiurilor sau specificității mierii plantelor mai sus menționate. «Despre ulei şi miere» e un decupaj informațional din câmpul mai general al beneficiilor agroalimentare a diverse plante şi alimente, a rolului lor simbolic şi complex, tradițional, dar şi modern – vezi, de exemplu, uleiul sau produsul apicol ca ingredient pentru sănătate şi frumusețe.
Folosința uleiului şi mierii de floarea-soarelui sau rapiță, mai ales în privința producției de masă a mierii, e o folosință modernă. Pentru lumea țărănească, cantitatea de miere de floarea-soarelui sau de rapiță e dependentă de suprafețele cultivate cu sus-numitele plante tehnice de eventuala apropiere a stupinelor din sat sau din hotar de aceste câmpuri cultivate. Uleiul, în schimb, la nivel țărănesc este pentru anumite zone o ocupație specializată intercomunitară. Stă dovadă existența uleinițelor tradiționale, unde mai ales semințele de dovleac sau bostan furnizau uleiul comestibil presat la rece, cu toate că nu sunt singurele tipuri de semințe uleioase
Floarea-soarelui şi albina – o plantă, respectiv o insectă cu un simbolism legat de Soare ca astru al vieții Terrei! Toate plantele şi vietățile depind de soare, însă floarea care-i împrumută numele e poate cel mai comun exemplu de heliotropism care ne-ar putea veni în minte. Prin asocierea simbolică solară şi a albinei este evident că e vorba de un potențial melifer foarte mare şi al acestei plante care parcă îşi împarte potențialul ei oleaginos şi melifer în cel mai echitabil mod posibil ca şi cum ar şti care din părțile ei trebuiesc albinelor şi care uleiului. E unul dintre puținele exemple de plantă heliotropă şi cu un potențial melifer atât mare”, spune Liviu Velțan.
În același cadru, a fost organizat și un ghidaj tematic printre uleinițele muzeului.
Atelierul de ieri, 15 septembrie, a avut loc prin proiectul „Animă Astra”.