Brukenthal, baronul pasionat de natură

Brukenthal, baronul pasionat de natură

Toți sibienii știu că Samuel von Brukenthal a adus cartoful în Transilvania, dar la fel de adevărat este că pe proprietățile excentricului baron se cultivau citricele sau ananasul, iar pe pășunile sale creșteau bivoli albi aduși din Egipt.

Pasionat de natură de când încă mai copilărea în satul său natal, Nocrich, Brukenthal colecționa nu doar tablouri celebre, bijuterii prețioase sau minerale rare, ci și curiozități ale naturii pe care, din păcate, posteritatea nu a reușit să le ducă mai departe.

În 1769, Brukenthal a înființat, la Sibiu, Societatea pentru agricultură, cu scopul stimulării acestui domeniu.

Cândva numite „Edenul Transilvaniei”, grădinile sale de la Avrig sunt astăzi puțin mai mult decât o ruină, iar moșiile și casele s-au risipit în cea mai mare parte. La 300 de ani de la nașterea celui ce astăzi este cel mai cunoscut sibian se cuvine să ne amintim și lucruri mai puțin cunoscute.

„Colaborând mai ales cu țăranii din satul Avrig, Samuel von Brukenthal a reușit adaptarea unor culturi în condițiile climatice autohtone. Lui i se datorează aducerea în Transilvania a cartofului, trifoiului, a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic și 17 soiuri de măr. De asemenea, a amenajat sere în care erau cultivate plante exotice precum lămâi, portocali și ananași. Preocupat de horticultură, a amenajat diferite tipuri de grădini (ornamentale, utilitare, de tip englezesc și de tip olandez etc.) pe lângă proprietățile sale din Sibiu sau de la țară. În vederea îmbunătățirii raselor autohtone, a importat oi din Spania și bivoli albi din Egipt”, spun specialiștii Muzeului Național Brukenthal.

Document privind exportul de bivoli de pe o moșie a baronului Brukenthal, aflat la Arhivele Naționale Sibiu

Cu precădere între anii 1777 și 1787, când a ocupat funcția de guvernator al Transilvaniei, Brukenthal și-a lăsat amprenta asupra dezvoltării Sibiului. Astfel, el a contribuit la modernizarea orașului prin pavarea străzilor, extinderea canalizării, asanarea lacurilor din jurul cetății pentru cultivarea grădinilor. Totodată, baronul a sprijinit înființarea orfelinatelor, deschiderea școlilor, teatrelor și librăriilor, construirea unor instituții obștești, apariția primelor tipografii sibiene, a primelor jurnale și reviste sau a societăților de muzică, lectură și științe.

Răspunde