Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este primul din țară care folosește realitatea virtuală pentru a prezenta patrimoniul pe înțelesul publicului tânăr.
Turiștii pot descoperi lumea satului cu ajutorul căștilor VR la gospodăria de oier transhumant din Rășinari și cea de boștinar din Sebeșu de Jos, precum și la staulul din Rășinari.
Expoziţia modernă este centrată în jurul a 13 obiecte etnografice și se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 30 de ani. Ea este valorificată prin ateliere meșteșugărești și gastronomice susținute de producători locali, dar și prin reconstituiri și târguri.
Tradiții vii, ritualuri din străbuni, meșteșuguri și produse locale
Ieri, de Ziua Crucii, a fost mare sărbătoare și la Muzeul ASTRA, unde vizitatorii au avut ocazia să încerce noile tehnologii multimedia și să cunoască tradițiile comunităților din Sebeșu de Jos și Rășinari.
Oaspeții muzeului au participat la un atelier gastronomic de modelare a colacilor rituali, într-o reconstituire a obiceiului „Pomul vieții” la gospodăria din Sebeșu de Jos. Reconstituirea obiceiului de a face un pom al vieții la slujbele religioase ce însoțeau momentele de trecere în viața de apoi sau la pomenirile străbunilor a avut loc într-o zi însemnată, potrivită pentru post și rugăciune. Gospodinele din Sebeșu de Jos au frământat aluat din făina cea mai albă și au modelat colacii specifici „Pomului vieții”, povestind tradiția pregătirii colacilor, dar și a semnificației lor. „Colacii, prin forma și denumirea lor, sunt meniți să ajute sufletul celui plecat dintre noi să se despartă de viața aceasta și să aibă ajutor în ascensiunea către cer”, a explicat muzeograful Mihaela Gherghel. Acești colaci se pregăteau și la nunți, însă obiceiul s-a pierdut de când nunțile se țin la oraș, la restaurant, mărturisește Dina Stoica, învățătoare din Sebeșu de Jos. Gospodinele satului au împodobit „pomul vieții” folosind colacii împletiți după rânduială, din cele patru părți – soarele, scara, mațul oii sau mielul cel blând și foarfecele -, toate având semnificații adânc creștine, iar doi preoți au oficiat o slujbă pentru pomenirea sebeșenilor care au locuit odinioară în gospodăria aflată astăzi în muzeu.
Din abundența de fructe și legume a toamnei, valorificată prin cunoștințele transmise din generație în generație, gospodari vrednici din Rășinari, Sebeșu de Jos și împrejurimi au întâmpinat vizitatorii muzeului la Târgul de toamnă cu cele mai sănătoase și gustoase produse. Doritorii au putut degusta și cumpăra preparatele cele mai de soi, în timp ce producătorii au împărtășit povestea realizării lor. Pe mese s-au aflat brânza de munte, pita și lichiile cu prune și mere, borcănele pregătite cu legume și fructe, lumânări, ceară de albine și produse apicole, țesături țărănești, haine cu motive tradiționale, coșuri și corfe împletite din răchită.
Conducerea Muzeului ASTRA intenționează extinderea tehnologiei VR la cât mai multe monumente aflate în patrimoniul instituției. „Provocarea de a trece de la rapoartele de cercetare și fotografiile din arhivele muzeală la noile tehnologii care trebuie să includă imagini în mișcare, sunete și chiar să sugereze mirosul ne-a schimbat total paradigma de cercetare”, a mărturisit Mirela Iancu, directorul de marketing al Muzeului ASTRA. Efortul a meritat din plin. „Proiectul este unul foarte bun, îi felicit pe cei de la muzeu cum l-au gândit! În ziua de astăzi nu mai putem gândi păstrarea tradițiilor fără tehnologie”, consideră Bucur Bogdan, primarul comunei Rășinari.
Proiectul „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, în valoare de aproximativ 787.000 lei, se derulează în perioada 1 februarie 2020 – 31 ianuarie 2022. Proiectul beneficiază de o finanțare nerambursabilă cifrată la 607.000 lei, din care 85% granturi SEE și 15% de la bugetul național.