19/01/2022

Strada Cetății

Vești și povești să le-ndrăgești!

Cristian Lupeș: “Am doborât la Sibiu toate recordurile imaginabile!”

timp de citire 8 min

Considerat cel mai surprinzător dirijor român al momentului, Cristian Lupeș este managerul Filarmonicii de Stat Sibiu din august 2019. Într-un timp scurt, a reușit să producă o adevărată revoluție în instituție, încununată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor oferit de către președintele Klaus Iohannis.

Cristian Lupeș este omul care a știut dintotdeauna că va fi dirijor. A crescut ascultând muzică contemporană și păsările pe care le asculta și Enescu la Tescani. Experiența acestor momente va genera pilonii activității sale artistice: atașamentul față de muzica românească, în special față de cea a lui George Enescu și energia, spiritul revoluționar, curajul și inovația muzicii contemporane. În activitatea sa, el alege mereu să promoveze valorile românești moderne și contemporane, crezând în importanța muzicii pentru o viață culturală sănătoasă. Cu curaj și abilitate, aduce în fața publicului lucrări care sunt foarte rar abordate pe scenele românești, iar impactul este entuziast de fiecare dată.

Cristian Lupeș este, astăzi, invitatul nostru la “Dialogurile de pe Strada Cetății” și vorbește cu sinceritate despre cei doi ani petrecuți la Sibiu, dar și despre planurile de viitor.

Se împlinesc doi ani de când ați devenit sibian cu acte-n regulă. Cum a fost această experiență până acum?

Într-adevăr, timpul zboară cu viteza a 6-a. Ultimii doi ani au însemnat un cumul de experiențe de neuitat: spectaculoase, contrastante, paradoxale. Am trecut de la a nu cunoaște pe nimeni în oraș la a cunoaște enorm de mulți oameni pe care am încercat să îi aduc în familia Filarmonicii. Au însemnat efortul schimbării și satisfacțiile reușitei. Au însemnat provocarea de a face Filarmonica relevantă în Sibiul cultural, nu doar acolo unde „tradițional“ este menirea ei, ci și dincolo de granițele convenției. Sunt 730 de zile dedicate integral Sibiului și mă bucur că ecoul a trecut cu mult peste zidurile cetății.

Vă considerați deja un om al cetății? Cum v-ați adaptat la viața orașului? Dar viața culturală a Sibiului în ce măsură v-a acceptat, în condițiile în care sunteți considerat cel mai nonconformist dirijor român contemporan?

Sibiul se află de câțiva ani pe un trend ascendent, iar legătura orașului cu fenomenul cultural este deja sinonimică. Am văzut personal acest lucru, din interacțiunile cu mediul cultural sibian de dinante de venirea mea aici. Decizia a fost, așa cum s-ar putea spune în jargonul managerial, una de oportunitate. Viziunea mea asupra a ceea ce ar trebui să fie o instituție filarmonică finanțată din bani publici și modul în care ea ar trebui să se dezvolte s-a pliat perfect pe modelul sibian, unde astfel de inițiative au și susținerea indispensabilă a autotităților locale – în cazul nostru, Consiliul Județean Sibiu.

Am adus ritmul alert al Capitalei la Sibiu, dovadă fiind activitatea fulminantă din anul pandemic 2020 – 244 de evenimente, dintre care 60 outdoor. Sunt o fire energică nativ, așadar nu neapărat mediul urbanistic mă încarcă, ci oamenii, iar sibienii au o energie aparte.

Filarmonica de Stat Sibiu a devenit, sub conducerea dvs., cea mai activă instituție de profil din România și una dintre cele mai active din lume. Cum ați reușit asta?

Filarmonica Sibiu este prima instituție publică pe care o conduc, așadar nu aveam așteptări specifice. Am venit cu entuziasm, energie și cu credința că voi forma cu timpul o echipă alături de care să devenim cât mai cunoscuți. Am avut norocul de a întâlni oameni rezilienți, dedicați, care au înțeles direcția pe care o propun și care au susținut acest proiect, în ciuda vremurilor imprevizibile pe care le traversăm. Pe o parte dintre ei i-am găsit aici, iar pe alții, valoroși, i-am putut aduce doar datorită eforturilor pe care le-am depus alături de echipă în ultimii 2 ani. Privim cu admirație rezultate Ancuței Bodnar la JO de la Tokio, dar nu știm sau alegem să nu ne gândim la efortul colosal din spatele lor. Această idee este aplicabilă oricărei performanțe, inclusiv în cazul nostru.

Care sunt proiectele de care sunteți mândru? Dar cele care nu au ieșit așa cum v-ați dorit?

Atunci când am câștigat acest proiect, am prevăzut o serie de provocări pe care le-aș putea avea. Pandemia, desigur, nu a fost printre acele scenarii. Noutatea în tipul de funcție și în cadrul colectivului, cuplată cu situația general incertă fac ca pandemia să fie cea mai mare provocare. Din fericire, sunt acel om care, în condiții imposibile, reușesc să găsesc soluții surprinzătoare și mă reinventez. Programele pe care le-am propus prin proiectul meu de management s-au potrivit perfect contextului pandemiei pentru că vizau spațiile anterior nefolosite ale clădirii Filarmonicii, respectiv terasele. Am doborât la Sibiu toate recordurile imaginabile în această perioadă. Cu siguranță suntem unici pe planeta Pământ cu cele 60 de concerte outdoor desfășurate între lunile iunie și septembrie 2020. În perioada de lockdown, sibienii ne-au susținut, comunitatea ne-a înțeles, autoritățile ne-au protejat. În timpul verii, am înțeles cu toții că trebuie să mulțumim și să răsplătim comunitatea și turiștii pentru acestă nobilă generozitate și am populat muzical spațiile care altfel ar fi rămas pustii sau tăcute fără noi. Această relație de simbioză culturală este proprie Sibiului, iar eu voi profita de această ocazie să mulțumesc Consiliului Județean Sibiu, Primăriei Sibiu și celorlalți parteneri locali, precum și publicului pentru susținere.

Obiectivele profesionale autoimpuse erau de la început înalte și știam încă de dinaintea pandemiei că nu va fi ușor. De la venirea mea la Sibiu, am început să planfic activitatea artistică a Filarmonicii pe modelul asimilat în timpul stagiilor mele la orchestre precum Bamberg, Suisse Romande, Orchetre de Chambre de Lausanne, Concertgebow Amsterdam sau Rundfunk Berlin, respectiv o planificare pe termen lung. Am digitalizat rapid modul de lucru și am făcut investiții în scenotehnică, pregătind proiectele nou propuse din planul meu de management. Am devenit prima Filarmonică cu aplicație mobilă din România. Am dat tonul concertelor outdoor. Am încheiat noi parteneriate culturale. Obținem finanțări extrabugetare pentru din ce în ce mai multe proiecte. Suntem solicitați să susținem concerte în alte orașe, exemple fiind Deva, Piatra Neamț sau Făgăraș. Vom participa din nou în Festivalul Enescu. Am fost distinși cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor de către ES domnul Klaus Iohannis, președintele României.

Mai aveți și timp liber? Cum vi-l petreceți?

Sunt acel fel de om care este una cu munca sa. Sunt și respir muzică sub toate aspectele ei – organizaționale, auditive, performative. Vă propun să definim ideea de „timp liber“ ca acela în care nu sunt prins în activitățile cotidiene. Acest timp liber este dedicat introspecției și analizei, căutării de soluții pentru problemele întâmpinate, analize comparative sau discuții care constituie germenele unor noi idei de proiecte. Sunt apropiat de natură și mă simt norocos că județul Sibiu are atâtea peisaje minunate care pot fi fundalul acestor căutări.

Ce așteptări aveți pentru următorii doi ani? Destinul dvs. se împletește în continuare cu drumul Filarmonicii sibiene?

Pentru următorul an de management – care este și ultimul din acest mandat – voi urmări să continui și să dezvolt proiectele Filarmonicii, atât pe cele de tradiție, cât și pe cele mai noi. Am devenit cunoscuți și relevanți la nivel național prin prisma performanțelor și a calității orchestrei, care a crescut considerabil și îmi doresc să continuăm această creștere. Vreau ca, la finalul acestor 3 ani de management, Filarmonica Sibiu să fie un model de bune practici culturale pentru instituțiile similare din țară și chiar din afara țării. Și, poate cel mai important: dacă se va dovedi că acest al treilea an trebuie să fie ultimul, îmi doresc ca ceea ce am construit să fie atât de solid, încât singura variantă de funcționare a acestei instituții să fie exclusiv performanța.

Experiența pandemiei m-a făcut să realizez mai mult decât anterior fragilitatea vieții și a planurilor pe care ni le facem cu privire la ea. Cred că a devenit mai dificil să răpundem unor astfel de întrebări. Mi-e greu să mă uit la mine cu distanțarea necesară celui care face astfel de preziceri. Un pietrar poate spera că roca pe care o scoate cu atâta greutate va deveni o sculptură celebră, dar în realitate probabil nu va ști niciodată. Probabil că munca mea de pietrar generează undeva, departe, în afara sferei mele de cunoaștere, un climax sau un punct culminant, dar nu sunt sigur că îl voi vedea sau cunoaște cu atâta anticipație.

În ce măsură credeți că ați reușit să contribuiți la îmbogățirea vieții culturale a Sibiului? Care este mesajul dvs. pentru publicul sibian?

Soluțiile creative pe care le-am implementat în pandemie – concertele outdoor în spații neconvenționale, concerte online, diversificarea repertoriului, scene cu design atractiv – au avut ca rezultat direct diversificarea vizibilă a publicului. Aceasta era, de altfel, una dintre țintele asumate de mine în programul meu de management. Mă bucur să revăd publicul nostru de tradiție și mă bucur că au curajul și încredere în noi că le oferim un mediu sigur, în care se pot destinde. Mă bucur să văd tineri la concerte, pe care înainte îi vedeam poate doar la concertele eveniment, iar acum vin din ce în ce mai des. Mă bucur că familia voluntarilor noștri crește, pe măsură ce căutăm, la rândul nostru, să le acordăm un rol cât mai relevant în echipă. Publicul nostru este cel mai important, deoarece lui îi sunt dedicate eforturile întregii echipe. Publicul nostru este cel mai frumos public din lume.

Lasă un răspuns