Locul unde s-a așezat piatra de temelie a Sibiului, acum 800 de ani, trece printr-o nouă transformare.
După ce a fost prezentată pe micile ecrane din toată țara drept „Zona liberă de corupție”, în timpul protestelor mișcării „Vă vedem din Sibiu”, Piața Huet și-a recăpătat liniștea. De aproximativ un an și jumătate, cu prilejul Summit-ului UE, spațiul a fost redat pietonilor, iar în aceste zile, prinde contur proiectul de mobilare urbană conceput de arhitectul Ștefan Adam.
Punct de întâlnire
„Piața Huet se transformă într-un adevărat punct de întâlnire pentru sibieni. Montăm în această perioadă un mobilier urban deosebit ca aspect și funcționalitate tocmai pentru a oferi comunității un nou spațiu de promenadă și relaxare. Mobilierul este creația arhitectului Ștefan Adam din echipa firmei Mâna de Lucru, aceasta având o vastă experiență în domeniul arhitecturii clădirilor și obiectivelor publice”, au anunțat reprezentanții Primăriei. Contractul de proiectare s-a ridicat la valoarea de aproximativ 50.000 lei, iar băncile costă 290.000 lei.
Noile elemente de design au atras atenția multor sibieni, dar nu și aprecierea unanimă. Pe pagina de Facebook a municipalității, numeroase voci au criticat schimbarea la față a pieței medievale.
„Un loc al răgazului”
”Piața Huet din Sibiu are un caracter diferit de Piața Mare sau Piața Mică. Este un loc mai retras, dar neîncremenit. Este un loc al lentorii, al răgazului, dar și al curgerii încete. Probabil acest caracter este dat și de faptul că locul ei central este ocupat de biserică, iar biserica, prin amplasare, generează zone diferite de jur-împrejur în funcție de cât de mult se apropie de fronturile construite ale clădirilor care «bordează» piața generând spații cu proporții diferite. Am reperat astfel zone unde am propus activități asemănătoare, dar puțin diferite, acest «asemănător, dar totuși nuanțat» l-am tratat și prin designul diferit al mobilierului care servește scopuri diferite. Mobilierul folosit pentru amenajarea Pieței Huet este un mobilier amovibil, reversibil și relocabil. În studiul de soluție au fost reperate câteva zone care, conform solicitării beneficiarului, necesită amplasarea unor elemente de mobilier urban care să nu fie bănci de parcuri și grădini, cumpărate de la supermarketuri, ci să fie un mobilier urban cu rol multiplu”, se arată în proiectul tehnic realizat de biroul de arhitectură Mâna de Lucru.
Cine este arhitectul?
Ștefan Adam nu este la primul proiect în Sibiu. Echipa sa a proiectat și pavilionul din grădina Casei Căsătoriilor din Piața Mică, modernizarea pasajului pietonal din vecinătatea hotelului Continental Forum, precum și rebranding-ul Agenției Teatrale a TNRS.
Arhitectul Ștefan Dorin Adam, născut în anul 1976 la Alba Iulia, este fondator al biroului de arhitectură Mâna de Lucru și conferențiar doctor arhitect la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București. Proiectele sale acoperă o tematică funcțională foarte largă: locuințe colective și individuale, spitale, clădiri culturale și de educație, reconversii și intervenții pe clădiri de patrimoniu, amenajări interioare și design de obiect. Această diversitate a făcut ca o mare parte din proiectele coordonate de Adam să se desfășoare la confluența arhitecturii cu artele plastice sau artele spectacolului, ele constituindu-se în instalații de arhitectură care problematizează sensul locuirii și valoarea comunităților locale, atrăgând atenția asupra fragmentelor orașului și diversității răspunsurilor când arhitectura nu se exprimă pe sine. Multe din aceste proiecte au câștigat premii de arhitectură naționale și internaționale. Ștefan Adam a fost invitat să susțină conferințe și prezentări în alte școli de arhitectură sau la congrese, fiind implicat în coordonarea concursurilor de arhitectură și a atelierelor de proiectare din cadrul UAUIM. În prezent, este, de asemenea, membru al OAR, precum și curatorul unor expoziții ale Uniunii Arhitecților din România.
Piața Huet în istorie
Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisă datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, existenţa prepoziturii în anul 1191 fiind un termen “ante quem” pentru datarea actualei suprafeţe a pieţei, potrivit istoricului sibian Zeno Pinter. În urma cercetărilor arheologice, au fost descoperite fundaţiile unui edificiu de cult de plan central (rotondă), de tipul capelelor senioriale duble, cu criptă prevăzută cu coloană centrală, parter probabil absidat destinat cultului şi eventual etaj defensiv. Este considerată a fi prima capelă din Sibiu. După secolul al XIII-lea, rotonda este preluată de către comunitatea sibiană şi transformată în capelă cimiterială, vechea criptă devenind osuar. Monumentul dispare din peisajul sibian după secolul XVII. Locul unde se afla aceasta capelă este marcat în pavaj pe latura de est a Pieţei Huet. Clădirile au fost ridicate pe locul fostelor ziduri şi, odată cu extinderea fortificaţiilor, prima incintă şi-a pierdut rolul practic. Piața poartă astăzi numele lui Albert Huet, comite al Sibiului în a doua jumătate a secolului XVI, denumire pe care a mai avut-o din 1872 până în 1947, când autoritățile comuniste au „botezat-o” Piața Grivița. În vechime, era cunoscută ca Friedhof (1692) sau Kirchhof (1737).