O dietă sănătoasă și activitatea fizică reduc riscul obezității în viața adultă, asigurând, de asemenea, o dezvoltare armonioasă a copiilor. Ce trebuie să facem?
Copiii cu vârste între 2 și 11 ani sunt vulnerabili la problemele de alimentație, din cauză că sunt dependenți de adulți, de stilul lor de viață, dar și pentru că au necesități specifice fiecărei vârste. Acestea rezultă din faptul că un copil are nevoie de mai multă energie pentru creștere și dezvoltare, alături de toate substanțele nutritive din alimente (în special proteine, grăsimi, vitamine și minerale), potrivit specialiștilor.
„Principalele probleme legate de alimentație sunt cele de obezitate (prin exces de greutate), respectiv cele de subnutriție prin deficit vitaminic (vitamina D și C cu creștere deficitară) sau de minerale (anemia și lipsa de calciu)“, se arată într-un ghid de intervenție pentru alimentație sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și școli realizat de o echipă de experți de la Institutul Național de Sănătate Publică, Asociația Română de Psihologia Sănătății din România și Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Tg. Mureș.
Câți dintre copiii de vârstă școlară din județul Sibiu suferă de obezitate?
Prin cabinetele medicale școlare din unitățile de învățământ sibiene, care au în supraveghere colectivitățile de copii și tineri, se realizează dispensarizarea preșcolarilor și elevilor depistați cu afecțiuni cronice sau cu potențial de cronicizare. Din datele înregistrate, la nivelul județului Sibiu, pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, aflați în evidența cabinetelor medicale școlare, prevalenţa cazurilor de obezitate de cauză neendocrină dispensarizate în anul școlar 2018‐2019, ocupă al treilea loc, cu 2,17%, iar în anul școlar 2019-2020, tot al treilea loc, cu 1,94%, au declarat reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) a județului Sibiu, pentru “Strada Cetății”.
dr. Simona Berariu, purtător de cuvânt DSP Sibiu: “Obezitatea constituie o problemă medicală care privește în bună măsură copilul de vârstă școlară și care depinde de nivelul de cultură sanitară a familiei și a factorilor educaționali din școală. Ea constituie acea stare patologică a organismului în care greutatea corporală depășește cu peste 20% greutatea optimă pentru talia și vârsta respectivă. Există însă și o stare de «pre-obezitate» la copiii la care greutatea corporală este cu 10-20% mai mare decât cea ideală. Deși cauzele obezității sunt complexe, efectul este același și constă într-o tulburare profundă, având drept consecință imediată depunerea excesivă și preferențială de grăsimi în unele regiuni ale corpului: abdomen, coapse, față, gât și torace. Obezitatea, a cărei frecvență în rândul copiilor tinde să crească în ultima perioadă, în paralel cu standardul de viață, dar și cu alți factori, constituie o problemă principală de sănătate publică. Din rândul copiilor obezi se vor recruta viitorii adulți suferinzi de diabet zaharat, ateroscleroză, litiază biliară, hipertensiune arterială, reumatism cronic degenerativ, poliartroză, dislipidemii.”
„Obiceiurile alimentare se formează în copilărie și vor dura toată viața, de aceea este important să intervenim cât mai repede în comunitate. De exemplu, în cazul copiilor care se deprind să exploreze și să se bucure de o gamă largă de gusturi și texturi, probabilitatea de a avea ca adulți o dietă variată, conform ghidurilor dietetice, este mai mare, iar copiii care se deprind să bea apă pentru a-și potoli setea este mai puțin probabil să devină obezi prin consumul de băuturi îndulcite. Ghidurile dietetice recomandă ca orice copil să consume zilnic legume și fructe, alături de cereale (inclusiv pâine, orez, paste și tăiței), preferabil integrale, carne slabă, pește sau pasăre, lapte, iaurt și brânză proaspătă; să aleagă apa ca băutură; să aleagă în meniu alimente cu conținut redus de sare, de zahăr și de aditivi; să facă exerciții fizice zilnice în aer liber“, menționează documentul.
Micul dejun, cea mai importantă masă a zilei
Totodată, specialiștii subliniază că asigurarea unei alimentații de calitate în timpul copilăriei implică asigurarea nutrimentelor și a energiei suficiente din alimente pentru o creștere adecvată. „Alimentația de calitate este esențială pentru reducerea îmbolnăvirilor din perioada copilăriei, promovarea unei sănătăți optime și prevenirea bolilor cronice la viitorul adult“, au conchis autorii ghidului.
Consumul regulat al micului dejun este o componentă importantă pentru o dietă sănătoasă și aduce un substanțial aport nutritiv de vitamine, minerale și fibre. Indicele de masă corporală este, în general, mai scăzut la tinerii care consumă regulat micul dejun, pe când performanțele școlare sunt mai crescute. Cu toate acestea, la nivel national, s-a constatat că scade semnificativ consumul zilnic al micului dejun odată cu vârsta, atât în rândul fetelor, cât și al băieților.
Organizația Mondială a Sănătății face recomandări pentru prevenirea obezității și a supraponderalității, ca și pentru bolile cronice asociate acestora, deoarece acestea pot fi, în mare măsură, prevenite. Recomandările la nivel individual includ:
-
scăderea aportului de zahăr și grăsimi,
-
creșterea consumului de fructe și legume, precum și de leguminoase și cereale integrale și
-
practicarea activității fizice regulate (60 de minute pe zi pentru copii).