Târg de Ispas

Târg de Ispas

Obiceiuri strămoșești, meșteșuguri care se încăpățânează să reziste în secolul XXI și bucate alese din județul Sibiu s-au regăsit astăzi la târgul de Ispas din Dumbrava Sibiului.

Muzeul ASTRA a reușit să reconstituie o frumoasă tradiție din Mărginimea Sibiului, legată de sărbătoarea Înălțării Domnului, cu ajutorul unor tineri artiști din Rășinari, dar și esența unui târg tradițional unde sătenii aduceau tot ce aveau mai bun.

Sănătoși cu leuștean

Așa cum se întâmpla odată în satul lor, mândrele și ficiorii au așezat leuștean la poarta gospodăriei din Rășinari, aflată în Muzeul în aer liber, și au împodobit troița de zidărie transferată din Rășinari, „Crucea din capul satului”, ce datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

„Împreună cu tinerii din Rășinari care fac parte din ansamblul «Călușerii», reconstituim obiceiul de Ispas, când rășinărenii, înainte de înălțare, mergeau la troițe să le împodobească cu leuștean, mergeau la mormintele celor din familie, își împodobeau poarta, iar stâlpii casei erau înfășurați în leuștean, oferindu-i acestuia rol apotropaic, de a-i ține sănătoși tot timpul anului. Așa se întâmplă și astăzi. Citim în monografia lui Păcală, de la începutul secolului XX, că fetele își puneau leuștean chiar și la brâu, și își înveleau stâlpii caselor, obicei pe care l-am reconstituit astăzi, dar toate familiile de Înălțare merg la mormintele celor din neam și le împodobesc cu leuștean”, a explicat muzeograful Mihaela Gherghel pentru Strada Cetății.

Apoi, de-a lungul zilei, „Călușerii” din Rășinari au jucat cu drag pentru vizitatorii muzeului și au pregătit un stand cu trăistuțe și alte suveniruri tradiționale la târgul de primăvară din Pavilionul Muzeal Multicultural. Iar fiindcă târgurile de Ispas au fost întotdeauna pentru românii din Ardeal un prilej plăcut de întâlnire, au răspuns invitației Muzeului ASTRA mai mulți producători locali din satele sibiene. Aici am găsit lumânările meșteșugite de familia Ionuș din Sebeșu de Jos, bucate din „Cămara Chivuței”, brânzeturi din Rășinari, cămăși populare și o mulțime de alte produse cu tradiție.

Patrimoniul muzeal face pasul spre realitatea virtuală

„La târgul de primăvară este prezentă comunitatea de boștinari-lumânărari din Sebeșu de Jos. Cei tineri care sunt astăzi aici continuă, în bună măsură, tradiția boștinăritului și lumânăritului. Este îmbucurător să vezi cum o comunitate duce mai departe un meșteșug despre care foarte mulți cunosc puține lucruri. Din fericire și important pentru cultura națională este faptul că Muzeul ASTRA are din anii ’60 reconstruită în expoziția în aer liber o gospodărie și un atelier de lumânărar-boștinar, astfel încât putem spune fără nici un fel de dubii că, din punct de vedere patrimonial, comunitatea din Sebeșu de Jos cu toate valorile ei este prezentă și am reușit în ultimii ani să re-evidențiem acest meșteșug care trăiește. Prin intermediul instrumentelor pe care cultura, muzeografia, patrimoniul muzeal al Muzeului ASTRA le deține, readucem în atenția publicului național, european și universal un meșteșug care se dovedește a fi, bunăoară, și sustenabil, adică adaptat la exigențele secolului al XXI-lea și foarte prezent din punctul de vedere al continuității, al regăsirii unor asemenea produse și practici într-o piață dinamică, modernă, cu specificitățile ei”, a apreciat Lucian Robu, directorul Muzeului în aer liber, pentru Strada Cetății.

Evenimentul de astăzi a fost organizat în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, în valoare totală de aproximativ 787.000 lei, cu finanțare nerambursabilă. „El face parte din programul cultural de valorificare a resurselor locale în cadrul proiectului norvegian de implementare a tehnologiei moderne într-un cadru muzeal contextualizat. Tehnologia este cel mai potrivit instrument de valorificare și de evidențiere a patrimoniului. Cu ajutorul tehnologiei VR, aducem mai aproape comunitățile din zona Mărginimii Sibiului, în speță Rășinariul, și din zona Țării Oltului, în speță Sebeșu de Jos”, arată Lucian Robu.

Viitorul a început!

Tehnologia a venit deja și în ajutorul micilor producători, așa cum este Chivuța Veștemean, din Sadu, care a înțeles că dacă vrei să ai o afacere profitabilă trebuie să fii ușor de găsit pe Waze și să accepți plăți cu cardul. Astăzi, ea a venit la târgul din Dumbravă, dar în orice altă zi, vă așteaptă cu bunătăți din inima Mărginimii chiar la propria poartă.

Chivuța Veștemean, producător local: „Vin de la Sadu cu cămara mea, «Cămara Chivuței». De la murături până la dulcețuri, siropuri, zacuscă, de toate avem. Toate preparate tradițional, la foc de lemne, coapte pe jar și fără conservanți. Suntem foarte bucuroși că putem să vindem din produsele noastre sănătoase tuturor celor care doresc să trăiască sănătos. Avem și un punct gastronomic local. La comandă, oricine poate veni la noi să servească un mic dejun, un prânz sau o cină, o cafea sau o prăjitură. Îi așteptăm la Sadu, str, Ioan Piuariu Molnar nr. 18!”

Boștinarii vor fi în prim plan la Muzeul ASTRA și joi, 17 iunie, când gospodăria din Sebeșu de Jos va găzdui un atelier de apicultură, dar și în 21 iunie, tot la gospodăria din Sebeșu de Jos, unde veți putea urmări un dans popular patriotic pe care sătenii îl joacă de mai bine de 150 de ani, numit „Hora din Rusca”. Iar de Sânziene, pe 24 iunie, îi vom reîntâlni la Muzeul în aer liber pe „Călușerii” din Rășinari, care vor împleti cununi din flori de sânziene și le vor arunca peste casă pentru a-şi afla sufletul pereche.

Răspunde